ro_D1991-676

1 file(s) 163.95 KB

Download

Hotarare nr.964 din 2000

1 file(s) 56.00 KB

Download

Plan implementare nitrati.ro

1 file(s) 479.53 KB

Download

DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (91/676/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (3),

întrucât conţinutul de nitraţi în anumite regiuni ale statelor membre este în creştere şi atinge

deja un nivel ridicat în raport cu normele fixate de Directiva Consiliului 75/440/CEE din 16

iunie 1975 privind cerinţele calitative pentru apele de suprafaţă destinate preparării de apă

potabilă în statele membre (4), modificată de Directiva 79/869/CEE (5) şi Directiva Consiliului

80/778/CEE din 15 iulie 1980 privind calitatea apelor destinate consumului uman (6),

modificată de Actul de Aderare din 1985;

întrucât al patrulea Program de acţiune al Comunităţilor Europene în domeniul mediului (7)

indică intenţia Comisiei de a prezenta o propunere de directivă privind combaterea poluării

apelor rezultată din împrăştierea îngrăşămintelor pe câmp sau din evacuarea dejecţiilor

animale şi din utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, precum şi reducerea acestei poluări;

întrucât se recomandă în „Cartea verde” a Comisiei, intitulată „Perspective ale politicii

agricole comune”, care defineşte reforma politicii agricole comune, că utilizarea

îngrăşămintelor şi a gunoaielor care conţin azot este necesară agriculturii Comunităţii, dar că

utilizarea excesivă a îngrăşămintelor constituie un pericol pentru mediu; întrucât este necesar

să se ia măsuri comune pentru rezolvarea problemelor care decurg din creşterea intensivă a

animalelor şi întrucât politica agricolă trebuie să ţină seama mai mult de politica în domeniul

mediului;

întrucât Rezoluţia Consiliului din 28 iunie 1988 privind protecţia Mării Nordului şi a altor ape

ale Comunităţii (8) invită Comisia să prezinte propuneri de măsuri comunitare;

întrucât nitraţii de origine agricolă sunt cauza principală a poluării care provine din surse

difuze şi afectează apele Comunităţii;

1 JO C 54, 03. 03. 1989, p. 4, JO C 51, 02. 03. 1990, p. 12.

2 JO C 158, 26. 06. 1989, p. 487.

3 JO C 159, 26. 06. 1989, p. 1.

4 JO L 194, 25. 07. 1975, p. 26.

5 JO L 271, 29. 10. 1979, p. 44.

6 JO L 229, 30. 08. 1980, p. 11.

7 JO C 328, 07. 12. 1987, p. 1.

8 JO C 209, 09. 08. 1988, p. 3.

întrucât este necesar, prin urmare, să se reducă poluarea directă sau indirectă a apelor cu

nitraţii care provin din agricultură şi să se prevină extinderea lor, pentru protejarea sănătăţii

umane, a resurselor vii, a ecosistemelor acvatice şi pentru garantarea altor folosiri legitime ale

apelor; întrucât, în acest scop, este necesar să se ia măsuri privind stocarea şi împrăştierea

îngrăşămintelor pe soluri cu compuşi azotaţi şi privind anumite practici de gestionare a

terenurilor;

întrucât poluarea apelor cu nitraţi într-un stat membru poate afecta apele celorlalte state

membre şi întrucât este aşadar necesară o acţiune la nivel comunitar în conformitate cu art.

130r;

întrucât statele membre, pentru încurajarea unor bune practici agricole, pot asigura în viitor un

anumit nivel de protecţie a ansamblului apelor împotriva poluării;

întrucât este necesar să se prevadă o protecţie specială pentru anumite zone alimentate de

bazinele de vărsare ale unor ape care ar putea fi poluate cu compuşi azotaţi;

întrucât este necesar ca statele membre să definească zonele vulnerabile, să elaboreze şi să

pună în aplicare programe de acţiune care vizează reducerea poluării apelor cu compuşi

azotaţi în aceste zone;

întrucât astfel de programe trebuie să cuprindă măsuri care vizează limitarea împrăştierii pe

soluri a oricărui îngrăşământ care conţine azot şi, îndeosebi, să fixeze limitele specifice pentru

împrăştierea dejecţiilor animale;

întrucât este necesar, pentru asigurarea eficacităţii acţiunilor, să se supravegheze calitatea

apelor şi să se aplice metode de referinţă pentru dozările compuşilor azotaţi;

întrucât se admite că condiţiile hidrogeologice din anumite state membre sunt de aşa natură

încât vor trebui probabil mulţi ani pentru ca măsurile de protecţie să ducă la o îmbunăttăţire a

calităţii apelor;

întrucât este necesar să se instituie un comitet însărcinat cu sprijinirea Comisiei la punerea în

aplicare a prezentei directive şi la adaptarea sa la progresul ştiinţific şi tehnic;

întrucât statele membre trebuie să stabilească şi să prezinte Comisiei rapoarte asupra aplicării

prezentei directive;

întrucât Comisia trebuie să raporteze în mod regulat asupra punerii în aplicare de către statele

membre a prezentei directive,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiectivul prezentei directive este de:

– a reduce poluarea apelor provocată sau indusă de nitraţii proveniţi din surse agricole,

– a preveni orice nouă poluare de acest tip.

Articolul 2

În sensul prezentei directive,

(a) „ape subterane” reprezintă toate apele care se găsesc sub suprafaţa solului în zona de

saturaţie şi care sunt în contact cu solul sau subsolul;

(b) „ape dulci” reprezintă apele care se prezintă în stare naturală cu un slab conţinut de săruri

şi în general sunt considerate ca putând fi captate şi tratate în vederea producerii de apă

potabilă;

(c) „compus azotat” reprezintă orice substanţă care conţine azot, cu excepţia azotului

molecular gazos;

(d) „animale” reprezintă toate animalele crescute în scopuri de exploatare sau în scopuri

lucrative;

(e) „fertilizant” reprezintă orice substanţă care conţine unul sau mai mulţi compuşi azotaţi

împrăştiaţi pe soluri pentru a ameliora creşterea vegetaţiei, inclusiv dejecţiile animale,

reziduurile de la crescătoriile piscicole şi nămolul de epurare;

(f) „îngrăşământ chimic” reprezintă orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial;

(g) „efluent animal” reprezintă dejecţiile animale sau un amestec de paie şi de dejecţii

animale, chiar dacă au suferit o transformare;

(h) „împrăştiere” reprezintă îmbunătăţirea solului cu materii prin aruncare la suprafaţa solului,

injectare, îngropare sau amestecare cu straturile superficiale ale solului;

(i) „eutrofizare” reprezintă îmbogăţirea apei cu compuşi azotaţi, provocând o dezvoltare

accelerată a algelor şi a vegetalelor din specii superioare care perturbă echilibrul organismelor

prezente în apă şi care antrenează o degradare a calităţii apei respective;

(j) „poluare” reprezintă evacuarea compuşilor azotaţi din sursele agricole în mediul acvatic,

direct sau indirect, cu consecinţe de natură să pună în pericol sănătatea umană, să dăuneze

resurselor vii şi sistemului ecologic acvatic, să afecteze domeniul de agrement sau să

stingherească alte utilizări legitime ale apelor;

(k) „zonă vulnerabilă” reprezintă terenurile desemnate conform art. 3 alin. (2).

Articolul 3

1. Apele poluate şi acelea care ar putea fi poluate, dacă nu se iau măsurile prevăzute la art. 5,

sunt definite de statele membre în funcţie de criteriile fixate în anexa I.

2. În termen de doi ani de la notificarea prezentei directive, statele membre desemnează ca

zone vulnerabile toate zonele cunoscute pe teritoriul lor care alimentează apele definite în

conformitate cu alin. (1) şi care contribuie la poluare. Statele membre notifică la Comisie

această desemnare iniţială în termen de şase luni.

3. Atunci când apele definite de un stat membru conform alin. (1) sunt poluate de apele unui

alt stat membru care sunt drenate direct sau indirect, statul membru ale cărui ape sunt poluate

poate notifica faptele celuilalt stat membru, precum şi Comisiei.

Statele membre respective procedează, eventual împreună cu Comisia, la punerea de acord

necesară pentru identificarea surselor poluării şi a măsurilor care trebuie luate în favoarea

apelor poluate, pentru a le asigura conformitatea cu prezenta directivă.

4. Statele membre reexaminează şi, la nevoie, revizuiesc sau completează în timp oportun, cel

puţin o dată la patru ani, lista cu zonele vulnerabile desemnate, pentru a ţine cont de

schimbările şi de factorii imprevizibili din momentul desemnării precedente. Statele membre

notifică la Comisie, în termen de şase luni, orice revizuire sau adaos adus listei cu

desemnările.

5. Statele membre sunt scutite de obligaţia de a desemna zonele vulnerabile specifice dacă

acestea stabilesc şi aplică pe întreg teritoriul lor naţional programele de acţiune prevăzute la

art. 5 conform prezentei directive.

Articolul 4

1. Pentru a asigura, în toate apele, un nivel general de protecţie împotriva poluării, statele

membre, în termen de doi ani de la notificarea prezentei directive:

(a) stabilesc un sau nişte coduri de bună practică agricolă, care vor fi puse în aplicare în mod

voluntar de către agricultori şi care trebuie să cuprindă cel puţin elementele enumerate la pct.

A din anexa II;

(b) elaborează la nevoie un program care prevede formarea şi informarea agricultorilor în

vederea promovării punerii în aplicare a codului sau codurilor de bună practică agricolă.

2. Statele membre prezintă Comisiei modalităţile codurilor lor de bună practică agricolă şi

aceasta include informaţii asupra acestor coduri în raportul prevăzut la art. 11. În temeiul

informaţiilor primite, dacă este necesar, Comisia poate face propuneri corespunzătoare la

Consiliu.

Articolul 5

1. Statele membre stabilesc programe de acţiune având drept obiect zonele vulnerabile

desemnate, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 1 şi în termen de doi ani de la

desemnarea iniţială prevăzută la art. 3 alin. (2) sau de un an după fiecare nouă desemnare

prevăzută la art. 3 alin. (4).

2. Un program de acţiune poate avea drept obiect toate zonele vulnerabile situate pe teritoriul

unui stat membru sau, dacă acest stat consideră potrivit, se pot stabili programe diferite pentru

diverse zone sau părţi de zone vulnerabile.

3. Programele de acţiune ţin cont:

(a) de datele ştiinţifice şi tehnice disponibile privind în mod deosebit cantităţile respective de

azot de origine agricolă sau provenind din alte surse;

(b) de condiţiile de mediu din regiunile în cauză ale statului membru respectiv.

4. Programele de acţiune se pun în practică într-un termen de patru ani de la elaborarea lor şi

conţin următoarele măsuri obligatorii:

(a) măsurile prevăzute în anexa III;

(b) măsurile pe care statele membre le-au adoptat în codul sau codurile de bună practică

agricolă elaborat(e) în conformitate cu art. 4, cu excepţia acelora care au fost înlocuite cu

măsurile enunţate în anexa III.

5. În afară de aceasta, statele membre iau, în cadrul programelor de acţiune, toate măsurile

suplimentare sau acţiunile consolidate pe care le consideră necesare, dacă se constată, de la

început sau în urma experienţei dobândite în cursul punerii în aplicare a programelor de

acţiune, că măsurile prevăzute la alin. (4) nu vor fi suficiente pentru a atinge obiectivele

definite la art. 1. La alegerea acestor măsuri sau acţiuni, statele membre ţin cont de

eficacitatea lor şi de costul lor în raport cu alte măsuri preventive care ar putea fi adoptate.

6. Statele membre elaborează şi pun în aplicare programe de supraveghere adecvate pentru a

evalua eficacitatea programelor de acţiune stabilite în temeiul prezentului articol.

Statele membre care pun în aplicare dispoziţiile art. 5 pe ansamblul teritoriului lor naţional

supraveghează conţinutul în nitraţi al apelor (ape de suprafaţă şi ape subterane) la puncte de

măsurare selecţionate, care permit determinarea întinderii poluării apelor cu nitraţi proveniţi

din surse agricole.

7. Statele membre reexaminează şi, dacă este cazul, revizuiesc programele lor de acţiune,

inclusiv orice măsură suplimentară luată conform alin. (5), la cel puţin fiecare patru ani.

Statele membre informează Comisia asupra oricărei modificări aduse programelor de acţiune.

Articolul 6

1. În scopul desemnării zonelor vulnerabile şi a revizuirii listei stabilite, statele membre:

(a) supraveghează timp de un an concentraţia de nitraţi din apele dulci, pe o perioadă de doi

ani de la notificarea prezentei directive:

(i) la nivelul secţiunilor de prelevare din apele de suprafaţă prevăzute la art. 5 alin. (4) din

Directiva 75/440/CEE şi/sau a altor secţiuni reprezentative de prelevare din apele de suprafaţă

din statele membre, cel puţin o dată pe lună şi în mod mai frecvent în timpul perioadelor de

creştere a apelor;

(ii) la nivelul secţiunilor reprezentative de prelevare din pânza freatică în statele membre, la

intervale regulate, ţinându-se cont de dispoziţiile Directivei 80/778/CEE;

(b) reiau programul de supraveghere descris la lit. (a) cel puţin o dată la patru ani, exceptând

cazul secţiunilor de prelevare unde concentraţia de nitraţi a tuturor probelor precedente se

dovedeşte a fi sub 25 miligrame pe litru şi unde nu se constată nici un factor nou care ar putea

mări conţinutul în nitraţi; în acest caz, programul de supraveghere nu trebuie pus în aplicare

decât la fiecare opt ani;

(c) reexaminează la fiecare patru ani starea de eutrofizare a apelor dulci de suprafaţă, a apelor

de coastă şi a estuarelor.

2. Sunt utilizate metodele de măsurare de referinţă definite în anexa IV.

Articolul 7

Recomandările pentru supravegherea prevăzută la art. 5 şi 6 se pot stabili în conformitate cu

procedura prevăzută la art. 9.

Articolul 8

Anexele la prezenta directivă se pot adapta la progresul ştiinţific şi tehnic, în conformitate cu

procedura prevăzută la art. 9.

Articolul 9

1. Comisia este sprijinită de un comitet alcătuit din reprezentanţii statelor membre şi prezidat

de un reprezentant al Comisiei.

2. Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie

adoptate. Comitetul îşi dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care preşedintele îl

poate stabili în funcţie de urgenţa subiectului în cauză. Avizul se adoptă cu majoritatea

prevăzută la art. 148 alin. (2) din Tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte

la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanţilor statelor membre

respectă ponderea prevăzută la articolul menţionat anterior. Preşedintele nu are drept de vot.

3. (a) Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea corespund avizului comitetului.

(b) Dacă măsurile preconizate nu corespund avizului comitetului sau în absenţa avizului,

Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile care trebuie

adoptate. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.

(c) Dacă, la expirarea perioadei de trei luni de la data înaintării la Consiliu, acesta nu se

pronunţă, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepţia cazului în care Consiliul se

pronunţă împotriva acestor măsuri cu majoritate simplă.

Articolul 10

1. Statele membre înaintează Comisiei, pentru o perioadă de patru ani de la data notificării

prezentei directive şi, ulterior, din patru în patru ani, un raport conţinând informaţiile

prevăzute în anexa V.

2. Statele membre înaintează Comisiei un raport, în conformitate cu prezentul articol, într-o

perioadă de şase luni de la expirarea perioadei la care se referă acesta.

Articolul 11

Pe baza informaţiilor primite în conformitate cu art. 10, Comisia publică rapoarte de sinteză în

termen de şase luni de la primirea rapoartelor statelor membre şi le comunică Parlamentului

European şi Consiliului. În conformitate cu punerea în aplicare a prezentei directive, în

special cu dispoziţiile din anexa III, Comisia înaintează Consiliului, până la 1 ianuarie 1998,

un raport adaptat, dacă este cazul, propunerilor de revizuire din prezenta directivă.

Articolul 12

1. Statele membre pun în aplicare legile, reglementările şi dispoziţiile administrative necesare,

în conformitate cu prezenta directivă, în termen de doi ani de la notificarea acesteia1. Statele

membre informează imediat Comisia în această privinţă.

2. În momentul adoptării de către statele membre, aceste măsuri trebuie să conţină o referire la

prezenta directivă sau să fie însoţite de o astfel de referire cu ocazia publicării lor oficiale.

Metodele prin care se face o astfel de referire sunt hotărâte de către statele membre.

3. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern pe

care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 13

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 12 decembrie 1991.

Pentru Consiliu

Preşedintele

J. G. M. ALDERS

ANEXA I

CRITERII DE DEFINIRE A APELOR PREVĂZUTE LA ART. 3 ALIN. (1)

A. Apele prevăzute la art. 3 alin. (1) se definesc în funcţie, printre altele, de următoarele

criterii:

(1) dacă apele de suprafaţă dulci, în special cele care servesc sau care sunt destinate captării

apei potabile, conţin sau riscă să conţină, din cauza neaplicării măsurilor prevăzute la art. 5, o

concentraţie de nitraţi peste cea prevăzută de Directiva 75/440/CEE;

(2) dacă apele subterane au sau riscă să aibă un conţinut de nitraţi de peste 50 miligrame pe

litru, din cauza neaplicării măsurilor prevăzute la art. 5;

(3) dacă lacurile naturale cu apă dulce, celelalte mase de apă dulce, estuarele, apele de coastă

şi apa mării sunt supuse sau riscă într-un viitor apropiat să fie supuse unei eutrofizări din

cauza neaplicării măsurilor prevăzute la art. 5.

B. Statele membre ţin de asemenea cont, la punerea în aplicare a acestor criterii:

(1) de caracteristicile fizice şi de mediu ale apelor şi terenurilor;

(2) de cunoştinţele actuale privind comportamentul compuşilor de azot din mediu (ape şi

soluri);

(3) de cunoştinţele actuale privind indicele măsurătorilor luate conform art. 5.

1 Prezenta directivă a fost notificată statelor membre la 19 decembrie 1991.

ANEXA II

COD(URI) DE BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ

A. În măsura în care sunt pertinente, codul sau codurile de bună practică agricolă care vizează

reducerea poluării cu nitraţi şi care ţin cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale

Comunităţii trebuie să cuprindă reguli conţinând elementele de mai jos:

(1) perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare;

(2) condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte;

(3) condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi, inundate, îngheţate sau acoperite

cu zăpadă;

(4) condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă;

(5) capacitatea şi construirea bazinelor destinate stocării dejecţiilor animale, în special

măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau scurgerea

în apele de suprafaţă a lichidelor care conţin dejecţii animale şi dejecţii de materii vegetale

precum furajele însilozate;

(6) modurile de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice şi a dejecţiilor animale, în special

nivelul şi uniformitatea acestora, pentru a putea menţine la un nivel acceptabil scurgerea în

ape a elementelor nutritive.

B. Statele membre pot de asemenea să includă elementele de mai jos în codul sau codurile lor

de bună practică agricolă:

(7) gestionarea terenurilor, în special utilizarea unui sistem de rotaţie a culturilor şi

proporţionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale;

(8) menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate

absorbţiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a

apelor cu nitraţi;

(9) elaborarea planurilor de fertilizare în funcţie de fiecare exploataţie şi ţinerea registrelor de

utilizare a fertilizanţilor;

(10) prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular

al plantelor în cazul culturilor irigate.

ANEXA III

MĂSURI CARE TREBUIE INCLUSE ÎN PROGRAMELE DE ACŢIUNE CONFORM

ART. 5 ALIN. (4) LIT. (a)

1. Măsurile cuprind reguli privind:

(1) perioadele în timpul cărora se interzice împrăştierea anumitor tipuri de fertilizanţi;

(2) capacitatea bazinelor destinate stocării dejecţiilor animale; aceasta trebuie să fie mai mare

decât capacitatea necesară stocării în timpul celei mai lungi din perioadele de interzicere de

împrăştiere în zona vulnerabilă, exceptând cazul în care se poate demonstra autorităţii

competente că volumul dejecţiilor animale care depăşeşte capacitatea de stocare reală se va

evacua într-un mod inofensiv pentru mediu;

(3) limitarea împrăştierii fertilizanţilor, conform bunelor practici agricole şi ţinându-se cont de

caracteristicile zonei vulnerabile respective, în special:

(a) de starea solurilor, a compoziţiei şi a pantei lor;

(b) de condiţiile climatice, precipitaţii şi irigaţii;

(c) de utilizarea solurilor şi a practicilor agricole, în special de sistemele de rotaţie a culturilor;

şi bazată pe un echilibru între:

(i) necesarul previzibil de azot al culturilor

şi

(ii) azotul adus culturilor de sol şi de fertilizanţi şi reprezentând:

– cantitatea de azot prezentă în sol în momentul în care culturile încep să-l utilizeze în

proporţii importante (cantităţi rămase la sfârşitul iernii),

– aportul de azot prin mineralizarea netă a rezervelor de azot organic din sol,

– aporturile de compuşi azotaţi proveniţi din dejecţiile animale,

– aporturile de compuşi azotaţi proveniţi din îngrăşămintele chimice şi alţi compuşi.

2. Aceste măsuri garantează că, pentru fiecare exploataţie sau fermă de creştere, cantitatea

dejecţiilor animale împrăştiată anual, inclusiv de către animalele însele, nu depăşeşte o

cantitate dată pe hectar.

Această cantitate dată pe hectar corespunde cantităţii de dejecţii conţinând 170 kg de azot.

Totuşi:

(a) pentru primul program de acţiune pe patru ani, statele membre pot autoriza o cantitate de

dejecţii conţinând până la 210 kg de azot;

(b) în timpul primului program de acţiune pe patru ani şi la sfârşitul acestui program, statele

membre pot fixa cantităţi diferite de cele indicate anterior. Aceste cantităţi trebuie determinate

astfel încât să nu compromită realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1 şi trebuie să se

justifice prin criterii obiective precum:

– perioadele lungi de vegetaţie,

– culturi cu o puternică absorbţie de azot,

– precipitaţii nete ridicate în zona vulnerabilă,

– soluri cu capacitate de denitrificare foarte ridicată.

Dacă un stat membru autorizează o cantitate diferită conform lit. (b), acesta informează

Comisia, care examinează justificarea sa conform procedurii prevăzute la art. 9.

3. Statele membre pot calcula cantităţile prevăzute la pct. (2) în funcţie de numărul

animalelor.

4. Statele membre informează Comisia despre modalitatea de punere în aplicare a pct. (2). În

conformitate cu informaţiile primite, Comisia poate, dacă consideră necesar, să prezinte la

Consiliu propunerile corespunzătoare, în conformitate cu art. 11.

ANEXA IV

METODE DE MĂSURARE DE REFERINŢĂ

Îngrăşăminte chimice

Compuşii azotaţi se măsoară după metoda prezentată în Directiva Comisiei 77/535/CEE din

22 iunie 1977 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la metodele de

prelevare şi de analiză a îngrăşămintelor (1), modificată de Directiva 89/519/CEE (2).

Ape dulci, ape de coastă şi apa mării

Concentraţia de nitraţi se măsoară conform art. 4 bis alin. (3) din Decizia Consiliului

77/795/CEE din 12 decembrie 1977 de instituire a unei proceduri comune de schimb de

informaţii privind calitatea apelor de suprafaţă dulci din Comunitate (3), modificată de Decizia

86/574/CEE (4).

ANEXA V

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ FIGUREZE ÎN RAPOARTELE PREVĂZUTE LA

ART. 10

1. O dare de seamă asupra acţiunilor de prevenire întreprinse conform art. 4.

2. O hartă:

(a) a apelor identificate conform art. 3 alin. (1) şi anexei I indicând, în fiecare caz, care dintre

criteriile menţionate în anexa I este utilizat în vederea acestei identificări;

(b) a zonelor identificate desemnate, separând în mod clar zonele vechi şi zonele desemnate

de la ultimul raport.

3. Un rezumat al rezultatelor supravegherii efectuate în conformitate cu art. 6, cuprinzând un

referat al observaţiilor care au dus la desemnarea fiecărei zone vulnerabile şi la orice

reexaminare sau îmbunătăţire adusă desemnării.

4. Un rezumat al programelor de acţiune elaborate în conformitate cu art. 5 şi în special:

(a) măsurile cerute conform art. 5 alin. (4) lit. (a) şi (b);

1 JO L 213, 22. 08. 1977, p. 1.

2 JO L 265, 12. 09. 1989, p. 30.

3 JO L 334, 24. 12. 1977, p. 29.

4 JO L 335, 28. 11. 1986, p. 44.

(b) informaţiile cerute conform pct. 4) din anexa III;

(c) orice măsură suplimentară sau acţiune consolidată aplicată în conformitate cu art. 5 alin.

(5);

(d) un rezumat al rezultatelor programelor de supraveghere pus în aplicare conform art. 5 alin.

(6);

(e) estimările statelor membre privind termenele aproximative în care se poate aştepta ca

apele definite conform art. 3 alin. (1) să reacţioneze la măsurile preconizate în programul de

acţiune, precum şi un indiciu al gradului de incertitudine pe care îl prezintă aceste estimări.

HOTARARE nr. 964 din 13 octombrie 2000

privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

EMITENT: GUVERNUL;
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 25 octombrie 2000;

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si avand in vedere prevederile art. 78, 81 si 82 din Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, precum si prevederile art. 65 lit. d), h) si t) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1

Se aproba Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART. 2

(1) Se infiinteaza Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, formata din specialisti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, ai Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ai Ministerului Sanatatii. Pe langa comisie va functiona un grup de sprijin, compus din reprezentanti ai Companiei Nationale „Apele Romane” – S.A., ai comitetelor de bazin si ai unor institute si unitati de specialitate aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si a Ministerului Sanatatii.

(2) Prin ordin comun al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii si alimentatiei, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune se vor aproba regulamentul de organizare si functionare a comisiei si a grupului de sprijin prevazute la alin. (1), precum si atributiile si componenta nominala a acestora.

ART. 3

Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneaza:

p. Ministrul apelor,

padurilor si protectiei mediului,

Lucian Silaghi,

secretar de stat

Ministrul agriculturii

si alimentatiei,

Ioan Avram Muresan

Ministru de stat,

ministrul sanatatii,

Hajdu Gabor

Presedintele Oficiului

pentru Protectia Consumatorilor,

Eliade Corneliu Mihailescu

ANEXA 1

PLAN DE ACTIUNE

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

ART. 1

Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit in continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:

a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole;

b) prevenirea poluarii cu nitrati;

c) rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice ce contin compusi ai azotului.

ART. 2

Termenii si expresiile utilizate in planul de actiune se definesc dupa cum urmeaza:

a) ape subterane – toate apele care se afla sub suprafata terenului, in zone saturate si in contact direct cu solul sau cu subsolul;

b) apa dulce – apa cu continut scazut de saruri, care indeplineste conditiile pentru a fi captata, tratata si utilizata in scop potabil;

c) compusi ai azotului – orice substante continand azot, cu exceptia azotului molecular;

d) septel – toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit;

e) ingrasamant – substanta care contine unul sau mai multi compusi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole in scopul maririi ritmului de crestere a vegetatiei si al sporirii masei vegetale;

f) ingrasamant chimic – orice ingrasamant obtinut printr-un proces industrial chimic;

g) ingrasamant organic – orice ingrasamant ce este constituit din produsi de origine vegetala, produsi reziduali de excretie de la septel sau de la pasari ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate;

h) ingrasamant de origine animala – produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari ori un amestec intre acest produs si asternutul de la animale;

i) aplicare pe teren – administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafata terenului, prin incorporare in sol fie prin ingropare, fie prin amestecare cu solul si prin injectare in sol;

j) eutrofizare – imbogatirea apelor de suprafata cu compusi ai azotului si fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata si masiva a algelor si a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic si a calitatii apei;

k) poluare cu nitrati – descarcarea, directa sau indirecta, in apele subterane sau de suprafata de compusi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmari pot fi: periclitarea sanatatii oamenilor, afectarea organismelor vii si a ecosistemelor acvatice, stanjenirea folosintelor apei si deteriorarea ambiantei naturale;

l) zona vulnerabila – suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape.

ART. 3

(1) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pe baza datelor si a informatiilor furnizate prin Sistemul national de supraveghere si control al calitatii apei si cu sprijinul Companiei Nationale „Apele Romane” – S.A., va intocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati si al apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevazute in anexa nr. 1.

(2) In termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza in apele identificate potrivit alin. (1) si care contribuie la poluarea acestora.

(3) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor revizui si/sau vor completa, o data la 4 ani, lista cuprinzand zonele vulnerabile, analizand si luand in considerare schimbarile si factorii neprevazuti in momentul alcatuirii acesteia.

(4) Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumita in continuare comisie, va fi instiintata, in termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzand zonele vulnerabile.

ART. 4

(1) In scopul stabilirii si/sau revizuirii si al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va solicita factorilor abilitati prezentarea, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune si periodic, o data la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele actiunilor de:

a) supraveghere a concentratiei azotatilor in apele dulci; aceasta se realizeaza pe parcursul unui an, cel putin o data pe luna sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata, si la intervale regulate, in sectiunile de control reprezentative pentru acvifere;

b) verificare, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera.

(2) In sectiunile de control in care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut programul de supraveghere prevazut la alin. (1) lit. a) se va realiza o data la 8 ani.

(3) Metodele de masurare folosite sunt prevazute in anexa nr. 2 si vor fi supuse reactualizarii in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiza si masurare.

ART. 5

(1) In scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protectie impotriva poluarii, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune comisia va elabora:

a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevazut in anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;

b) un program ce va include prevederi privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole.

(2) In vederea elaborarii Codului bunelor practici agricole prevazut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta si institutele aflate in coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, precum si alte institutii de specialitate.

ART. 6

(1) In scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 1, in termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) si, respectiv, in termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile.

(2) Se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum si programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, dupa caz.

(3) Programele de actiune vor tine seama de:

a) datele stiintifice si tehnice disponibile, in principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;

b) conditiile de mediu din regiunile vizate.

(4) Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioada de pana la 4 ani si vor cuprinde masurile prevazute in Codul bunelor practici agricole, precum si cele prevazute in anexa nr. 4.

(5) In scopul implementarii programelor de actiune prevazute la alin. (4) comisia va lua masuri suplimentare cel putin o data la 4 ani, in functie de modificarile sau de completarile comunicate conform art. 3 alin. (3).

(6) Comisia va propune realizarea si punerea in practica a unor programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune prevazute la alin. (1).

ART. 7

(1) Comisia va elabora un proiect continand seturi de masuri pentru implementarea planului de actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemul de supraveghere si control prevazute la art. 4 si 6.

(2) Proiectul prevazut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunta in termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majoritatii membrilor; conducatorul grupului de sprijin, care este si reprezentant al comisiei, nu va vota.

(3) Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta masurile definitive si le va transmite, in termen de cel mult doua luni, ministerelor de resort si grupului de sprijin.

ART. 8

(1) O data la 4 ani comisia va intocmi un raport continand informatii in conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi inaintat Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si va fi publicat in cadrul Sistemului national de supraveghere si control al calitatii apei.

(2) In termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor intocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzand si propuneri adecvate de revizuire a planului de actiune, care va fi inaintata Guvernului si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei.

ART. 9

In termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii si proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de actiune.

ART. 10

Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul plan de actiune.

ANEXA 1

la planul de actiuni

CRITERII

pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari

1. Apele afectate de poluarea cu nitrati si apele care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii:

a) daca apa dulce de suprafata, utilizata sau in perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa contina cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decat cele prevazute in standarde pentru categoria I de calitate, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;

b) daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina cantitati de nitrati in concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;

c) daca apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale si marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe in viitorul apropiat, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.

2. La aplicarea acestor criterii se vor lua in considerare:

a) caracteristicile fizice, chimice si biologice ale apei si solului;

b) situatia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa si sol);

c) situatia curenta a impactului masurilor luate in conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune.

ANEXA 2

la planul de actiuni

METODE DE MASURARE

Ingrasaminte chimice

Metodele pentru determinarea compusilor azotului din ingrasaminte sunt cele prevazute in:

1. SR ISO 4176/1994

Ingrasaminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron;

2. SR ISO 5314/1994

Ingrasaminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica dupa distilare.

Apa dulce, ape costale si ape marine

Concentratia in azotati se determina cu ajutorul metodelor prevazute in urmatoarele standarde:

3. SR ISO 7890-1/1998

Calitatea apei. Determinarea continutului in azotati

Partea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol;

4. SR ISO 7890-3/1997 R 30

Apa potabila. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol;

5. STAS 3048/1-1977

Apa potabila. Determinarea azotatilor;

6. STAS 8900/1-1971

Apa de suprafata si ape uzate. Determinarea azotatilor;

7. STAS 12999/1991

Apa de mare. Determinarea continutului de azotati.

ANEXA 3

la planul de actiuni

CONTINUTUL – CADRU

al Codului bunelor practici agricole

A. Un cod al bunelor practici agricole, avand ca obiective reducerea poluarii cu nitrati si rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce contin compusi ai azotului si luand in considerare conditiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie sa contina prevederi care sa acopere urmatoarele probleme:

1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;

2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri in pante abrupte;

3. restrictiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;

4. conditiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate langa cursurile de apa;

5. capacitatea si constructia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin infiltrarea in apele subterane si de suprafata a efluentilor proveniti de la stocarea ingrasamintelor de origine animala si a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);

6. tehnologiile si procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice si a ingrasamintelor de origine animala, incluzand normele de dozare si modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel incat pierderile de nutrient prin deversarea in ape sa fie reduse si mentinute la un nivel acceptabil (continutul in azotati in apele subterane si in apele de suprafata sa nu depaseasca limitele admise prin reglementarile tehnice).

B. Pe langa cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:

7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzand sistemul de rotatie a culturilor si proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente fata de cele cultivate cu plante anuale;

8. mentinerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care sa acopere terenul in perioadele ploioase, in scopul retinerii azotului in sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;

9. stabilirea unor planuri de fertilizare in functie de fiecare cultura si tinerea evidentei utilizarii ingrasamintelor pentru fiecare sola;

10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafata (siroire) si a siroirii apei in sistemele de culturi irigate, produsa inainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor.

C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:

11. modul si conditiile de livrare (exclus in vrac; numai in saci impermeabili si durabili, de capacitati diferite, prevazuti cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care sa indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica si concentratia produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei si durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul si depozitarea, denumirea si adresa fabricantului etc.);

12. conditiile de depozitare si pastrare si recomandari asupra constructiei depozitelor;

13. interdictii in timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii si aplicarii pe teren;

14. modalitati de combinare cu ingrasaminte organice in vederea aplicarii pe teren.

D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informatii cu privire la riscul pentru sanatate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole si a apei utilizate in scop potabil.

ANEXA 4

la planul de actiuni

MASURI

ce trebuie incluse in programele de actiune conform art. 6 alin. 4) din planul de actiune

I. Masurile vor contine reguli referitoare la:

1. perioadele in care aplicarea anumitor ingrasaminte este nerecomandata sau interzisa;

2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie sa depaseasca necesarul de stocare in toate zonele vulnerabile, tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a ingrasamintelor, cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor competente ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, in exces fata de actuala capacitate de stocare, va fi tratata intr-o maniera care sa nu aduca prejudicii mediului;

3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole si tinandu-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, in special de:

a) inclinarea terenului, caracteristicile si tipul solului, conditii climatice, irigatii etc.;

b) practicile agricole si modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeaza pe un echilibru intre:

b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;

b2) aportul de azot adus culturilor de catre sol si cel din ingrasaminte, care trebuie justificat pe baza:

– cantitatii de azot prezent in sol in raport cu necesarul culturii;

– aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;

– aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;

– aportului de compusi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice si a altor ingrasaminte.

II. Aceste masuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de ingrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depaseasca norma specifica pe hectar. Norma specifica pe hectar este reprezentata prin cantitatea de ingrasamant administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, cand se poate permite o norma specifica de 210 kg azot.

III. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei.

ANEXA 5

la planul de actiuni

CONTINUTUL

rapoartelor la care se face referire in art. 8 din planul de actiune

1. O situatie privind actiunile preventive adoptate conform art. 5

2. O harta reprezentand urmatoarele:

a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) si anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevazute in anexa nr. 1 au fost utilizate in scopul identificarii;

b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care sa reiasa distinct zonele existente si zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior

3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situatie privind aprecierile si considerentele care au condus la identificarea si desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone

4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe:

a) masurile prevazute la art. 6 alin. (4);

b) orice masura suplimentara sau actiune implementata in conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5);

c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere si control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6);

d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile in care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodata si nivelul de nesiguranta al acestei estimari

5. Detalii si alte informatii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune si pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice si stiintifice.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

Anexa 5

PLAN DE IMPLEMENTARE

pentru

DIRECTIVA 91/676/EEC

privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate

de nitratii proveniti din surse agricole

Iunie 2004

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

CUPRINS

ABREVIERI

1. INTRODUCERE

1.1 Acte legale si legaturi cu alte sectoare

1.2 Proiecte si studii

1.3 Surse de date

2. SITUATIA ACTUALA

2.1 Transpunerea

2.2 Implementarea

2.2.1 Autoritati competente si factori implicati

2.2.2 Deficiente de implementare

2.2.3 desemnarea zonelor vulnerabile

2.2.4 Monitorizare

2.2.5 Aplicarea legii

2.2.6 Respectarea prevederilor directivei din punct de vedere tehnic

3. PLAN DE IMPLEMENTARE

3.1 Transpunerea directivei

3.2 Principalele obiective ale Planului de actiune

3.3 Perioada de tranzitie

3.4 Plan detaliat pentru acoperirea cerintelor Directivei si ale Planului de actiune

4. EVALUAREA COSTURILOR

5. PLAN DE FINANTARE

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

3 ABREVIERI

ANAR Administratia Nationala „Apele Romane”

ANCA Agentia Nationala de Consultanta Agricola

APM Agentiile de Protectie a Mediului

CBPA Codul bunelor practici agricole

DADR Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

GNM Garda Nationala de Mediu

HG Hotararea Guvernului

ICIM Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului

INHGA Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

ICPA Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si

Protectia Mediului

IRCM Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa – Constanta

ISP Institutul de Sanatate Publica

MAPDR Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

MS Ministerul Sanatatii

OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului

OSPA Oficiile Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice

SNSCA Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

4

1. INTRODUCERE

Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse in Planul de actiune sunt urmatoarele:

reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

prevenirea poluarii apelor cu nitrati.

Statele Membre trebuie sa identifice apele afectate de acest tip de poluare si sa desemneze zonele

vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programme de actiune care contin masuri obligatorii

privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

1.1 Acte legale si legaturi cu alte sectoare

Directiva 91/676/CEE este legata de:

􀁒 Directiva 75/440/CEE privind calitatea ceruta apelor de suprafata destinate prelevarii de apa

potabila

􀁒 Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului si, in special, a solului, atunci cand se

utilizeaza namoluri de epurare in agricultura ;

􀁒 Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman

Reglementarile privind controlul poluarii, inclusiv din surse agricole existente in legislatia

romaneasca sunt cuprinse in:

􀁒 Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

􀁒 Legea Apelor nr. 107/1996;

􀁒 HG nr. 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa;

􀁒 Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 313/2001 pentru protejarea

mediului si respectarea riguroasa a normelor tehnologice de conservare a apei in sol

􀁒 HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul

acvatic a apelor uzate.

􀁒 OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin

Legea nr. 645/2002

Documentul legal care transpune toate cerintele Directivei 91/676/CEE este HG nr. 964/2000

privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apei impotriva poluarii cu nitrati din surse

agricole.

1.2 Proiecte si studii

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor este beneficiarul proiectului GEF« Controlul Poluarii

Agricole » (050327-RO), in cadrul caruia a fost elaborat Codul bunelor practici agricole si s-a

elaborat studiul privind evaluarea costurilor implementarii Directivei Nitrati. De asemenea,

MMGA a coordonat proiectul USAID « Reducerea Poluarii Generata de activitati Agricole »

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

5

(APRA) in cadrul caruia s-a elaborat si se va aplica un program de actiune intr-o zona

vulnerabila din judetul Calarasi.

MMGA a finantat si coordonat elaborarea studiilor privind metodologiile de identificare si

cartare a zonelor vulnerabile si a identificarii si evaluarii zonelor vulnerabile precum si alte studii

necesare avizate si adoptate de catre Comisia pentru aplicarea Planului de actiune.

1.3 Surse de date

Au fost utilizate date si informatii furnizate de:

􀁒 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia

Mediului Bucuresti (ICPA)

􀁒 Administratia Nationala « Apele Romane » (ANAR)

􀁒 Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA)

􀁒 Agentiile de Protectie a Mediului (APM)

􀁒 Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM)

􀁒 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA)

􀁒 Anuarul statistic al Romaniei 2002

2 SITUATIA ACTUALA

Structura administrativ teritoriala a Romaniei:

􀁒 263 orase dintre care 84 municipii;

􀁒 41 judete plus capitala tarii Bucuresti;

􀁒 2688 comune;

􀁒 12751 sate.

In Tabelul 1 este prezentata suprafata generala agricola a Romaniei dupa modul de folosinta la

sfarsitul anului 2000

Tabelul 1. Suprafata agricola dupa modul de folosinta la sfarsitul anului 2000

Tipul de folosinta Suprafata agricola

(mii ha)

Structura

(%)

Arabil 9381,1 63,2

Pasuni 3441,7 23,2

Fanete 1507,1 10,1

Vii si pepiniere viticole 272,3 1,8

Livezi si pepiniere pomicole 254,6 1,7

TOTAL 14856,8 100

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2002

In fiecare judet si in Bucuresti activeaza cate o Agentie de Protectie a Mediului (APM) si un

Comisariat Judetean al Garzii Nationale de Mediu (GNM). Fiecare dintre aceste unitati are

atributii de inspectare si control in conformitate cu legea protectiei mediului si reglementarile de

organizare si functionare in vigoare.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

6

Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR) este institutia cu statut de regie autonoma de

interes public national, sub autoritatea MMGA. Aceasta administreaza si gospodareste apele din

domeniul public al statului si infrastructura Sistemului de gospodarire a apelor (lacuri de

acumulare, diguri, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice), precum si

infrastructura sistemelor nationale de supraveghere hidrologica, hidrogeologica si de

monitorizare a calitatii apelor, in scopul cunoasterii si gestionarii unitare pe ansamblul tarii a

resurselor de apa si subterane. Administratia Nationala „Apele Romane” are in structura sa 11

Directii de ape, organizate pe bazine si grupuri de bazine hidrografice care aplica implementarea

prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene in domeniul gospodaririi

durabile e resurselor de apa si conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.

2.1 Transpunerea

Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse

agricole a fost transpusa in totalitate, prin adoptarea urmatoarelor acte normative nationale:

􀁒 HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru

aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse

agricole; Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole este formata din specialisti ai Ministerului

Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, si ai Ministerului Sanatatii; pe langa comisie

functioneaza Grupul de sprijin, compus din reprezentanti ai Administratiei Nationale “Apele

Romane”, ai comitetelor de bazin si ai unor institute si unitati de specialitate aflati in

subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor.

􀁒 Ordinul comun nr. 425/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al

ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de

organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru

aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse

agricole;

􀁒 Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.740/2001 pentru aprobarea componentei

nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati din surse agricole;

􀁒 Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.918/2002 pentru aprobarea Codului

bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

􀁒 Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1072/2003 pentru aprobarea

organizarii Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru

reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele

subterane si pentru aprobarea programului de supraveghere si control corespunzator si a

procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a apelor de suprafata si a

apelor subterane

2.2 Implementarea

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

7

2.2.1 Autoritati competente si factori implicati

Responsabilitate

pentru directiva:

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor(MMGA)

Domeniul

activitatii:

Monitorizarea apelor de suprafata si subterane (continut nitrati) si

management agricol (cod al bunelor practici agricole, programe de

actiune si implementare a masurilor necesare)

Ministere si

autoritati

care coopereaza:

Ministerul Agriculturii , Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Ministerul Administratiei si Internelor

Ministerul Sanatatii (MS) si autoritatile judetene

Factorii implicati si responsabilitatile acestora sunt prezentate in Tabelul 2:

Tabelul 2. Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

Factor abilitat Responsabilitatea

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

pentruPedologie, Agrochimie si Protectia

Mediului (ICPA) si 37 de Oficii Judetene

de Studii Pedologice si Agrochimice

(OSPA) aflate in coordonarea tehnica a

ICPA

Centru focal, monitorizeaza calitatea

terenurilor agricole

Identifica zonele vulnerabile

Revizuie zonele vulnerabile

Participa la elaborarea si coordonarea

implementarii programelor de actiune in

zonele vulnerabile

Administratia Nationala « Apele Romane »

(ANAR) si Institutul National de

Hidrologie si Gospodarire a Apelor

(INHGA) aflat in subordinea ANAR

Centru focal, monitorizeaza calitatea apelor

de suprafata si subterane (nivelul nitratilor)

Monitorizeaza starea de eutrofizare a

apelor dulci si a apelor din zona costiera

Identifica si cadastreaza apele afectate de

poluarea cu nitrati

Participa la elaborarea si coordonarea

implementarii programelor de actiune in

zonele vulnerabile

Controleaza implementarea programelor de

actiune si a masurilor propuse

Agentiile de Protectie a Mediului (APM) Participa la elaborarea si urmarirea

implementarii Programelor de actiune

Institutul National de Cercetare Dezvoltare

pentru Protectia Mediului (ICIM)

Participa la elaborarea de metodologii,

studii si cercetari

Participa la identificarea zonelor

vulnerabile

Agentia Nationala de Consultanta Agricola

(ANCA) impreuna cu Directiile Judetene

pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala(DADR)

Instruirea si informarea fermierilor in

vederea implementarii prevederilor

Codului bunelor practici agricole (CBPA)

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

8

Factor abilitat Responsabilitatea

Institutul de Sanatate Publica (ISP) Monitorizeaza nitratii in apa de baut

Comitetele de bazin Avizeaza Programele de actiune si masuri

Administratia publica la nivel de judet si

comuna

Realizeaza si administreaza platformele

comunale de depozitare a gunoiului de

grajd

Aplica reglementarile de gospodarire,

manipulare si aplicare a gunoiului de grajd

Participa la implementarea programelor de

actiune

Fermele si exploatatiilor agricole Se conformeaza CBPA

Implementeaza programele de actiune

Realizeaza spatiile de depozitare a

gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide

Aplica reglementarile de gospodarire,

tratare, manipulare si aplicare a gunoiului

de grajd si a dejectiilor lichide

Institutul National de Cercetare Dezvoltare

Marina Grigore Antipa – Constanta

(IRCM)

Elaboreaza si implementeaza programe de

ameliorare a starii de eutrofizare a apelor

din zona costiera

Directiile Judetene pentru Agricultura si

Dezvoltare Rurala (DADR)

Participa la implementarea programelor de

actiune

Participa la elaborarea si coordonarea

implementarii programelor de actiune in

zonele vulnerabile

Controleaza implementarea programelor de

actiune si a masurilor propuse

Garda Nationala de Mediu (GNM) si

Comisariatele sale judetene

Inspectie si control a aplicarii legislatiei

specifice din domeniul protectiei mediului

2.2.2. Deficiente de implementare

Apele de suprafata si subterane sunt monitorizate regulat, dar dotarile de laborator sunt uzate si

insuficiente; in plus nu este realizata reteaua de informatizare intre factorii de monitorizare si

control.

Terenurile agricole sunt monitorizate in parte in ceea ce priveste nivelul de nutrienti din sol si

cantitatile de ingrasaminte aplicate, dar nu este realizata reteaua de informatizare intre factorii de

monitorizare si control; in plus dotarile de laborator si colectare a probelor sunt uzate si

insuficiente.

Fermele si complexele zootehnice existente au spatii de depozitare a gunoiului de grajd si a

dejectiilor lichide, dar in mare parte este necesara reabilitarea si reconstructia acestora; este

necesara reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente; de asemenea este necesara

reabilitarea sau reconstructia instalatiilor vechi sau necorespunzatoare de evacuare a dejectiilor si

dotarea cu utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

9

Exista numeroase zone traditionale de crestere a animalelor in gospodariile rurale dar nu exista la

nivel de comune platforme de depozitare si stocare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide,

precum si utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale; de

asemenea, exista foarte putine platforme individuale de depozitare si stocare a gunoiului de grajd

si a dejectiilor lichide in gospodariile micilor producatori agricoli.

2.2.3 Desemnarea zonelor vulnerabile

S-a analizat si evaluat contaminarea cu nitrati din surse agricole in scopul identificarii zonelor

vulnerabile. Definirea zonelor vulnerabile s-a facut in functie de sursele de poluare cu nitrati si

de caracteristicile solului/zonei nesaturate de transmitere a nitratilor catre acviferele freatice,

apele freatice si/sau apele de suprafata prin utilizarea Metodologiilor elaborate privind

identificarea si cartarea zonelor vulnerabile din punct de vedere al nutrientilor din surse agricole.

Rezultatele evaluarii riscurilor potentiale a afectarii solului si a apelor in care acestea dreneaza au

permis identificarea urmatoarelor zone vulnerabile pe categorii (A), (B) si (C).

􀁒 (A) zone potential vulnerabile ca urmare a antrenarii nitratilor catre corpurile de apa de

suprafata prin scurgere pe versanti: 5650 km2, adica 2,37% din suprafata tarii si 3,82% din

suprafata agricola;

􀁒 (B) zone potential vulnerabile (risc mediu de vulnerabilitate) prin percolarea nitratilor sub

stratul de sol catre acviferele libere: 13759 km2, adica 5,77% din suprafata tarii, respectiv

9,30 din suprafata agricola;

􀁒 (C) zone cu risc ridicat de vulnerabilitate la percolarea nitratilor sub stratul de sol catre

acviferele libere: 1200 km2, adica 0,50% din suprafata tarii, respectiv 0,81% din suprafata

agricola.

Intr-un sistem informatic geografic harta zonelor potential vulnerabile se poate suprapune peste

harta importurilor/exporturilor de nitrati la nivelul comunelor si a fluxului de nitrati catre apele

de suprafata/acviferele freatice stabilita pe baza numarului de animale din comuna, culturilor

cultivate, tipului de sol, conditiilor hidrogeologice. Astfel de harti sunt in curs de elaborare

pentru intregul teritoriu al tarii.

O prima evaluare a acestor zone conduce la urmatoarea situatie:

􀁒 bilant pozitiv al nitratilor in zonele potential vulnerabile de categoria A: 474,685 km2 ;

􀁒 bilant pozitiv al nitratilor in zonele potential vulnerabile de categoria B: 2511,155 km2 ;

􀁒 bilant pozitiv al nitratilor in zonele potential vulnerabile de categoria C: 158,94 Km2.

Zonele identificate, la nivel de comune, in cadrul judetelor si clasificarea pe categorii de zone

vulnerabile, sunt prezentate in Tabelul 3:

Tabelul 3. Zonele vulnerabile

Zona afectata NO3 (kg/ha/an) Suprafata Categorie

Localitate Judet import – export Km2 vulnerabilitate

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

10

Zona afectata NO3 (kg/ha/an) Suprafata Categorie

Localitate Judet import – export Km2 vulnerabilitate

Francesti VL 740 30.15 B

Blejoi PH 516 15.55 B

Frumuseni CL 515 64.54 B

Lipanesti PH 361 15.07 B

Baile Govora VL 305 5.31 B

Bucov PH 253 28.44 B

Chiscani BR 247 53.56 B

Gugesti VR 234 26.39 B

T.Vladimirescu BR 184 87.72 B

Crevedia DB 139 45.46 B

Vadeni BR 121 119.04 B

Babeni VL 117 24.78 B

Tg.Jiu GJ 84 60.15 B

Cocorastii Misli PH 82 11.14 B

Balan HG 75 0.72 B

Seini MM 71 39.65 AB

Balesti GJ 67 56.62 B

Codlea BV 51 52.25 B

Doicesti DB 35 6.48 B

Bod BV 31 29.02 B

Cleja BC 26 26.09 B

Chiuza BN 26 26.96 B

Tatarani DB 15 21.64 B

Ticleni GJ 13 24.52 B

Saulesti GJ 12 23.37 B

Sohatu CL 11 70.35 B

Campina PH 10 5.67 AB

Bran BV 6 36.45 AB

Zimnicea TR 6 126.15 B

Moieciu BV 4 23.64 A

Mircesti IS 4 26.66 B

Chitila SAI 4 7.83 B

Jebel TM 4 99.68 B

Periam TM 1 90.5 B

Botosana SV -1 27.52 A

Maliuc TL -2 18.17 C

Cosesti AG -4 26.82 B

T.Vladimirescu GL -4 43.55 C

Tatarusi IS -6 32.2 AB

Baia SV -6 32.08 B

Gaesti DB -7 17.78 C

Bivolari IS -7 59.27 B

Danesti GJ -7 48.82 B

Solca SV -8 25.27 A

Ciurea IS -9 26.94 B

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

11

Zona afectata NO3 (kg/ha/an) Suprafata Categorie

Localitate Judet import – export Km2 vulnerabilitate

Udesti SV -10 52.55 AB

Sieut BN -10 47.39 B

Salva BN -10 30.07 B

Ivesti GL -11 64.64 B

Bosanci SV -11 45.18 AB

Tismana GJ -11 96.36 AB

Fieni DB -13 10.62 A

Ipotesti SV -13 17.26 A

Moreni DB -13 9.57 B

Urziceni SM -14 27.42 C

Glogova GJ -14 13.78 B

Malini SV -14 42.85 AB

Salacea BH -15 56 B

Capreni GJ -15 27.66 A

Tasnad SM -15 93.93 AB

Tamaseni NT -16 20.46 B

Turceni GJ -17 44.18 B

Macea AR -17 66.2 B

Costuleni IS -17 43.39 B

Paunesti VR -17 41.5 B

Prejmer BV -18 53.75 B

Gaiseni GR -18 23.45 C

Strehaia MH -18 41.63 B

Buhusi BC -18 24.81 B

Boldesti Gradiste PH -18 32.45 B

Farcasele OT -18 28.69 B

Crucisor SM -19 16.5 A

Sintereag BN -19 45.27 B

Odobesti DB -19 28.57 C

Cracaoani NT -19 31.93 A

Cetateni AG -20 19.24 B

Caiuti BC -20 34.12 B

Pristol MH -20 32.69 B

Gheraesti NT -20 28.51 AB

Casin BC -20 24.82 B

Pucioasa DB -20 21.51 A

Aroneanu IS -20 29.76 B

Bustuchin GJ -20 36.1 A

Procentul relativ scazut al suprafetelor afectate se explica prin reducerea puternica a activitatilor

zootehnice si agricole si implicit a utilizarii ingrasamintelor chimice si organice.

2.2.4 Monitorizare

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

12

Descrierea sistemului existent

In Romania, activitatea de monitorizare a apelor se desfasoara in cadrul Sistemului National de

Supraveghere a Calitatii Apelor (SNSCA), sistem gestionat de ANAR prin compartimentele

cu profil specific din unitatile bazinale de gospodarirea apelor.

Supravegherea calitatii apelor in Romania a fost initiate inca din anul 1954, dar a inceput sa fie

efectuata sistematic din 1965.

In functie de natura si tipul resursei, sistemul national de supraveghere a calitatii apelor este

constituit din urmatoarele subsisteme: rauri, lacuri (naturale si de acumulare), ape marine

litorale, ape subterane freatice. Totodata, avand in vedere rolul determinant la formarea

potentialului poluant a resurselor naturale, sistemul national include si controlul surselor de

poluare ce se realizeaza la utilizatorii de apa prin controlul prelevarilor si a restitutiilor sub

aspect cantitativ si calitativ.

Pe baza activitatii de monitoring realizata in cadrul Sistemului National de Supraveghere a

Calitatii Apelor se realizeaza sinteza anuala privind calitatea apelor, pe bazine hidrografice si la

nivel national.

In cadrul SNSCA, raurile sunt monitorizate in flux lent si in flux rapid, cele doua tipuri de

monitoring fiind diferentiate prin modul de obtinere si circulatie a datelor, precum si prin

scopurile urmarite. Monitoringul calitatii raurilor in flux rapid se desfasoara la nivelul a 57 de

sectiuni, cu o frecventa zilnica, analizandu-se o gama restransa de indicatori de calitate (inclusiv

parametrul nitrati). In flux lent sunt monitorizate un numar de 318 sectiuni pe reprezentative

pentru cursurile de apa de suprafata (sectiuni de ordin I) cu o frecventa lunara de prelevare si

analiza. Informatiile in flux lent servesc, in principal, la aprecierea stadiului global al calitatii

apelor si a tendintelor ei de evolutie. De asemenea, la nivel local, unitatile de gospodarire

bazinala stabilesc sectiuni de monitorizare de mai mica importanta, de interes local, denumite

sectiuni de ordin II; aceste sectiuni sunt monitorizate cu o frecventa mai redusa: 4-12 ori pe an.

In cadrul SNSCA sunt monitorizate un numar de 100 de lacuri reprezentative (de ordin I) cu

frecventa sezoniera, astfel verificandu-se, in special, starea trofica a acestora. La nivel local pot fi

monitorizate si alte lacuri de mai mica importanta si de interes local – lacuri de ordin II.

Apele de suprafata destinate potabilizarii (rauri, lacuri de acumulare) sunt monitorizate in

conformitate cu cerintele Directivelor nr.75/440/CEE si 79/869/CEE ce reglementeaza cerintele

de calitate pe care apele dulci de suprafata utilizate in scop potabil trebuie sa le indeplineasca

inainte de o tratare (potabilizare) corespunzatoare si stabilesc metodele de determinare de

referinta, precum si frecventa de monitorizare.

Aceste directive au fost deja transpuse in legislatia romaneasca prin HG nr. 100/2002

“Normative de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru

potabilizare” –NTPA 013 si NTPA 014.

Potrivit acestor directive europene, precum si a HG nr.100/2002, autoritatea competenta in

domeniul gospodaririi apelor, respectiv Administratia Nationala “Apele Romane”, a stabilit o

retea de monitoring a calitatii apelor de suprafata destinate potabilizarii formata din 187 sectiuni

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

13

de prelevare (din care 104 monitorizate si 83 sectiuni noi propuse), unde se vor monitoriza toti

indicatorii de calitate precizati (printre care si parametrul chimic nitrati), cu o frecventa de

monitorizare cuprinsa intre 4 – 12 ori pe an, in functie de numarul de locuitori deserviti.

Activitatea de monitoring si cunoastere a calitatii apelor subterane se desfasoara in cadrul

bazinelor hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere, prin

intermediul statiilor hidrogeologioce care au in componenta unul sau mai multe foraje de

observatie, considerate caracteristice. In prezent sunt monitorizate 1405 foraje hidrogeologice,

analizandu-se o gama larga de parametri (inclusiv nitratii).

In zonele de amplasare a unor surse de poluare importante care pot produce un impact asupra

apelor subterane sunt instituite sisteme locale de supraveghere a calitatii apelor freatice. Prin

aceste sisteme se urmareste posibila aparitie a unor poluari a acviferului subteran, precum si

evolutia dinamica a acestora, in raport cu masurile luate pentru combaterea cauzelor ce au produs

aceste poluari.

Pentru monitoringul specific poluarii din surse si activitati agricole, recent a fost aprobata prin

Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1072/2003 organizarea

monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane,

care face parte din Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor, gestionat de

Administratia Nationala „Apele Romane”, prin sistemele bazinale de gospodarire a apelor.

Prin acelasi act normativ au fost aprobate Programul de supraveghere si control corespunzator,

precum si procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor

proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane.

Obiectivele acestui subsistem constau in:

– supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului

(cu exceptia azotului molecular) din apele dulci si apele subterane (acvifere), precum

si a altor poluanti din surse agricole, in sectiuni de control reprezentative pentru

sursele difuze si punctiforme din agricultura;

– stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si frecventa de monitorizare;

– realizarea retelei de monitoring si a centrului focal;

– evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute ;

– identificarea apelor afectate de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a

hartilor cu aceste ape ;

– transmiterea datelor catre sistemul de monitoring al calitatii solului si schimbul

permanent de date cu acesta, in cadrul sistemului national integrat;

– identificarea si controlul surselor poluatoare ;

– participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor

poluatoare ;

– raportarea catre ministerul si organismele de resort .

Monitoringul pentru apa va avea un centru focal legat prin reteaua informatica de sistemele

locale de supraveghere si monitorizare din intreaga tara.

Datele de monitoring trebuie sa asigure un set suficient de informatii referitoare la poluarea cu

nitrati a resurselor de apa, cu stabilirea sectiunilor de monitorizare si metodele analitice utilizate

la determinarea concentratiilor de azotati si alti poluanti.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

14

Programul de monitoring a calitatii apelor de suprafata si subterane privind concentratiile de

azotati proveniti din surse agricole va fi definitivat de Administratia Nationala „Apele Romane”

si trebuie implementat in cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, la nivel de

bazine hidrografice.

Reteaua de monitorizare existenta trebuie sa fie completata cu noi sectiuni de prelevare in zonele

unde se constata tendinta depasirii concentratiei de azotati din surse agricole (pe baza datelor

privind cadastrul apelor afectate de nitratii din surse agricole si pe baza datelor privind

cartografierea modului de distributie al culturilor si al fermelor zootehnice si a datelor furnizate

de monitoringul national pentru monitorizarea solului).

Pentru apele de suprafata (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) se realizeaza atat

monitorizarea si evaluarea starii chimice, cat si a starii biologice (elemente biologice, elemente

hidromorfologice si elementele fizico-chimice – inclusiv specifice starii trofice a apelor.

Cerintele de monitoring ale Directivei

In scopul stabilirii si/sau revizuirii si al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile (in

special pentru apele afectate de poluarea cu nitrati), HG nr. 964/2000 – art.4 prevede:

􀁒 Supravegherea concentratiilor de azotati in apele dulci, de cel putin 12 ori pe parcursul

unui an sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control

pentru apele de suprafata;

􀁒 Verificarea, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona

costiera.

De asemenea, se mentioneaza ca in sectiunile de control in care concentratia de nitrati din toate

probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului

de nitrati nu a aparut, programul de supraveghere se va realiza odata la 8 ani.

Modernizarea sistemului existent

ANAR va analiza sistemul de monitorizare a apelor din zonele vulnerabile dupa declararea

acestora prin Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor. De asemenea se vor stabili

sectiuni de prelevare si analiza pentru apele afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile a fi

afectate de poluarea cu nitrati.

Ca urmare a studiului si metodologiei pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare si control a

apelor de suprafata si a apelor subterane precum si proiectului de program de supraveghere si

control corespunzator si a procedurilor pentru sistemul de supraveghere si control elaborate, atat

pentru apa si cat pentru sol, pana la finele anului 2004 va fi institutionalizat, si in 2005 organizat,

infiintat, si sustinut, utilizand structurile si sistemele de control si monitorizare corespunzatoare,

existente in cadrul unitatilor si institutiilor aflate in subordinea, sub autoritatea si in coordonarea

MMGA, Sistemul suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii,

format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra,

evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului si vor intocmi cadastrul si hartile cu

apele poluate si cu zonele sensibile si vulnerabile, pana la sfarsitul primului program de actiune

care se va finaliza in 2011.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

15

In baza cartarilor agrochimice, a situatiei nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole, a

distributiei suprafetelor de sol ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a

dejectiilor animaliere si a statiilor de epurare), a situatiei referitoare la tronsoanele de emisari

afectate de poluarea cu nutrienti din surse agricole sau posibil a fi afectate in viitor, se

pozitioneaza statiile permanente sau mobile de monitorizare. Acest sistem va putea oferi

permanent datele situatiei la zi si pentru alti indicatori privind prezenta in apa si sol a altor

poluanti precum metale grele, pesticide, produse petroliere, etc.

2.2.5 Aplicarea legislatiei specifice

Conform actelor normative in vigoare, orice ferma agricola sau complex zootehnic nu poate

functiona fara acorduri, avize si autorizatii de mediu care includ printre altele si avize si

autorizatii de gospodarire a apelor, emise, dupa caz de catre autoritatile publice pentru protectia

mediului, care conduc si procedura de autorizare. Solicitarea şi obtinerea avizului de mediu sunt

obligatorii in cazul in care titularii de activitati urmeaza sa deruleze sau sa fie supuşi unei

proceduri de: vânzare a pachetului majoritar de actiuni, vânzare de active, fuziune, divizare,

concesionare, dizolvare urmata de lichidare, conform legii.

Solicitarea şi obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private de

investitii noi ori de modificare a celor existente, aferente activitatilor agricole cu impact asupra

mediului. Pentru obtinerea acordului de mediu proiectele care pot avea impact semnificativ

asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, conform deciziei

autoritatii competente pentru protectia mediului, evaluarii impactului asupra mediului.

Solicitarea şi obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atât pentru desfaşurarea activitatilor

existente, cât şi la inceperea activitatilor noi, pentru care s-a obtinut acord de mediu. Pentru

obtinerea autorizatiei de mediu activitatile existente care nu sunt conforme cu normele şi

reglementarile de mediu in vigoare sunt supuse, conform deciziei autoritatii competente pentru

protectia mediului, unui bilant de mediu.

Avizul, acordul şi/sau autorizatia de mediu se elibereaza numai daca proiectele, respectiv

programele pentru conformare privind activitatile existente prevad eliminarea consecintelor

negative asupra mediului, in raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice şi

reglementarile in vigoare. Valabilitatea avizului de mediu este de 2 ani de la data emiterii, in

cazul in care nu intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis sau a folosit scopului pentru

care a fost emis. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului,

dar işi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu incep in

maximum 2 ani de la data emiterii. Autoritatile competente pentru protectia mediului controleaza

respectarea conditiilor impuse in acordul de mediu. Valabilitatea autorizatiilor de mediu este de

cel mult 5 ani.

Acordul şi autorizatia de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale

programelor pentru conformare, dupa o somatie prealabila, cu termen; suspendarea se mentine

pâna la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Autoritatea competenta pentru protectia

mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, oprirea executiei proiectului sau

incetarea activitatii atunci când nu s-au indeplinit conditiile stabilite in somatie. Dispozitiile de

suspendare, precum şi cele de incetare a proiectului sau activitatii sunt executorii. Pentru

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

16

activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare autoritatea competenta pentru

protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu in termen de maximum un an de la

data constatarii neindeplinirii acestor conditii şi negociaza cu titularul activitatii programul

pentru conformare, si de etapizare pentru gospodarirea apelor, pe baza concluziilor şi

recomandarilor din bilantul de mediu.

Autoritatea de mediu solicita, de asemenea, pentru executia lucrarilor un aviz de gospodarire a

apelor, iar in cazul punerii in functiune sau exploatare, a unei autorizatii de gospodarire apelor.

Un nou organism, a carui functionare si organizare au fost institutionalizate prin HG, infiintat in

2003, este Garda Nationala de Mediu (GNM) care are in fiecere judet si in municipiul Bucuresti

comisariate proprii.

Principalele atributii ale GNM sunt controlul activitatilor cu impact major asupra mediului si

interventia pentru eliminarea sau limitarea efectelor poluarilor.

Conform legislatiei in vigoare, dejectiile lichide si fertilizantii chimici sunt clasificate ca

poluanti care pot afecta grav ecosistemele acvatice si calitatea apelor de suprafata si subterane,

iar in cazul poluarii mediului cu aceste substante sunt prevazute sanctiuni legale.

Codul bunelor practici agricole se aplica obligatoriu in zonele vulnerabile si voluntar in restul

tarii.

2.2.6 Respectarea prevederilor directivei din punct de vedere tehnic

In Romania numarul fermelor este in continua schimbare. Dupa anul 1989 fermele agricole si

zootehnice de stat au fost treptat desfiintate. Prin disparitia acestora, agricultura a suferit un

puternic proces de regresie, care se manifesta si in prezent, cu toate ca sectorul privat este in

plina ascensiune. Majoritatea fermelor, de tipul „individual farming person”, in lipsa

subventiilor, practica tehnologii de productie neperformante, fiind lipsite de o baza materiala

sigura si stabila. Aceeasi situatie se prezinta si in cazul asociatiilor de mici fermieri, care

intampina mari dificultati, in primul rand de natura financiara.

O mare parte dintre aceste ferme utilizeaza gunoiul de grajd ca principal fertilizant, fiind cel mai

ieftin si cel mai disponibil ingrasamant. Din aceasta cauza, consumul de ingrasaminte chimice a

scazut. In toate regiunile Romaniei, media normei specifice de fertilizanti cu azot se situeaza

frecvent sub 170 kg/ha de N.

Sectorul zootehnic a avut o evolutie descendenta, asa cum este aratat in Tabelul 4:

Tabelul 4. Evolutia numarului de animale (mii capete)

Specia 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Bovine 6291 5381 4355 3683 3597 3481 3496 3435 3235 3143 3051 2870

Porcine 11671 12003 10954 9852 9262 7758 7960 8235 7097 7194 5848 4797

Ovine 15453 14062 13879 12079 11499 10897 10381 9663 8937 8409 8121 7657

Cabaline 663 670 749 721 751 784 806 816 822 839 858 865

Pasari 49390 51475 50213 42406 37981 36233 38574 38883 35089 37272 38497 40760

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2002

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

17

Urmatorul tabel ofera o vedere generala asupra consumului de fertilizanti (inclusiv ingrasaminte

naturale) in mii de tone.

Tabelul 5. Ingrasaminte chimice si naturale folosite in agricultura

Tipul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Chimice 1103 464 422 538 479 470 435 404 383 331 342

Azotoase 656 275 258 346 313 306 268 262 254 225 239

Fosfatice 313 145 133 165 149 149 153 129 114 93 88

Potasice 134 44 31 27 17 15 14 13 15 13 15

Naturale 24791 16910 15792 17125 16945 17423 17871 16513 15842 16685 15813

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2002

In anul 2000, cantitatea medie de ingrasaminte chimice era 36 de kg la hectar (raportat la

suprafata totala de teren arabil). Aceasta era de aproape 4 ori mai mica decat in 1989. Exista insa

unele deosebiri intre regiuni in ce priveste consumul efectiv de ingrasaminte.

Urina si faza lichida rezultata din descompunerea fecalelor provenite de la bovinele si cabalinele

detinute in gospodarii sunt de obicei colectate in gropi de pamant neizolate care permit difuzia in

apa freatica a nutrientilor, in special a nitratilor. In cazul suinelor, acest efluent se infiltreaza

direct in sol, nefiind preluat de nici un fel de canal colector.

Gospodarul nu poate aprecia amploarea acumularii lichidelor in groapa din cauza fenomenelor

cvasipermanente de evaporare si infiltrare in sol. Infiltrarea in sol se amplifica in timpul

sezoanelor umede din cauza precipitatiilor care spala si portiunile de gunoi acumulate pe sol si

zonele unde pasarile de curte sunt lasate sa circule liber.

In afara faptului ca gospodarii nu detin rezervoare etanse de depozitare a efluentului de la

animale, nu se efectueaza nici vidanjarea pentru preluarea si transportarea acestuia.

Acolo unde unele ferme au supravietuit procesului de dizolvare a fostelor CAP-uri sau IAS-uri,

animalele adulte sunt tinute in adaposturi (hale) de tip idustrial, care au un canal central de

colectare a dejectiilor, situat sub podea. Dejectiile sunt evacuate mecanic, fie la o platforma

si/sau bazin de stocare amplasat in spatele halei, fie sunt incarcate direct in remorci cu ajutorul

unor benzi transportoare si descarcate la platforma proprie a fermei.

Situatia capacitatilor de stocare din fermele zootehnice, pe judete este prezentata in tabelul 6:

Tabelul 6. Situatia capacitatilor de stocare a ingrasamintelor naturale din fermele

zootehnice la data de15.12.2002

Nr. din care:

crt.

JUDETUL Capacitatea

de stocare

m3 Bovine m3 Ovine m3 Porcine m3 Pasari m3 Cabaline m3

TOTAL 34700493 15179742 1486564 16354190 1626374 53623

1 ALBA 49550 46150 800 1400 1200 0

2 ARAD 29148200 13187750 1124200 14234500 583500 18250

3 ARGES 14600 6300 1200 3500 3600 0

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

18

Nr. din care:

crt.

JUDETUL Capacitatea

de stocare

m3 Bovine m3 Ovine m3 Porcine m3 Pasari m3 Cabaline m3

4 BACAU 320200 11400 0 23000 285800 0

5 BIHOR 907956 44722 9538 684950 158000 10746

6 BISTRITA NASAUD 46250 18450 6000 800 15000 6000

7 BOTOSANI 10500 3500 0 2000 5000 0

8 BRASOV 876845 408361 85346 246922 136216 0

9 BRAILA 40500 5500 1000 8500 25000 500

10 BUZAU 150364 108795 10951 926 28600 1092

11 CARAS SEVERIN 34000 0 0 9000 25000 0

12 CALARASI 204830 22820 5000 161210 10200 5600

13 CLUJ 98629 83574 900 13195 960 0

14 CONSTANTA 177674 40544 4105 25251 106010 1764

15 COVASNA 234300 227800 0 6000 0 500

16 DAMBOVITA 84695 7600 0 73895 3200 0

17 DOLJ 25150 9300 0 4000 11850 0

18 GALATI 169051 18535 120645 3091 26050 730

19 GIURGIU 8000 8000 0 0 0 0

20 GORJ 36100 0 0 5600 30500 0

21 HARGHITA 4680 4680 0 0 0 0

22 HUNEDOARA 10920 2400 350 1770 6400 0

23 IALOMITA 420350 78850 44000 286700 10800 0

24 IASI 175315 88500 37875 10815 38125 0

25 ILFOV 71109 19664 168 36218 14968 91

26 MARAMURES 3350 1640 0 750 960 0

27 MEHEDINTI 2550 2550 0 0 0 0

28 MURES 135067 105924 3086 24022 235 1800

29 NEAMT 20800 13300 400 6800 100 200

30 OLT 13600 4500 7100 2000

31 PRAH OVA 13598 12053 670 505 300 70

32 SATU MARE 51590 41700 3000 6890 0 0

33 SALAJ 7100. 5000 0 700 1400 0

34 SIBIU 144970 59100 11250 68920 5700 0

35 SUCEAVA 3400 2200 0 100 600 500

36 TELEORMAN 279450 170680 0 92420 16350 0

37 TIMIS 194100 64200 7100 119700 0 3100

38 TULCEA 80000 27350 0 52500 150 0

39 VASLUl 47750 12950 1000 5000 28800 0

40 VALCEA 29000 6000 0 10000 13000 0

41 VRANCEA 354400 197400 7980 115540 32800 680

42 M. BUCURESTI 0 0 0 0 0 0

Asternuturile din paie ale animalelor sunt duse dupa utilizare la aceeasi platforma de gunoi. Apa

provenita din precipitatii spala dejectiile aflate pe portiunile exterioare betonate, poluand zonele

din jurul fermei, nefiind suficiente canale colectoare si bazine de stocare.

In fermele de porci, dejectiile colectate in canalele prevazute sub pardoseala halei sunt

transportate prin pompare in gropi semiimpermeabilizate, de mari dimensiuni situate in afara

fermei. Nu se fac eforturi de utilizare a gunoiului de grajd rezultat, decat cu mici exceptii, acolo

unde se face si o epurare a lichidelor rezultate din separarea din masa de dejectii pompate a fazei

lichide de cea solida, in separatoare cu site.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

19

In general, platforma fermelor zootehnice de crestere a vacilor are o suprafata tipica de 230 m

lungime si 30 m latime. Gunoiul descarcat este acumulat in gramezi de 3 m inaltime si lasat la

maturare pe o perioada de pana la un an. In general gunoiul astfel compostat este utilizat ca

ingrasamant.

Conform statisticilor, la sfarsitul anului 2000, fermele din Romania dispuneau de un numar de

160053 tractoare, 123192 pluguri, 57709 semanatori, 8635 masini de imprastiat ingrasaminte

chimice si 7371 masini de stropit si prafuit. Echipamentul existent este necorespunzator atat din

punct de vedere al cantitatii cat si din punctul de vedere al calitatii procesului de productie

agricola. In ceea ce priveste echipamentele moderne de manipulat, stocat si administrat

ingrasaminte naturale, care nu permit pierderi prin evaporare si scurgere, cu rare exceptii, se

poate afirma ca nu exista.

3 PLAN DE IMPLEMENTARE

3.1 Transpunerea directivei

􀁒 Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din

surse agricole a fost transpusa in totalitate.

Prevederile Directivei sunt transpuse in Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000 si denumit in continuare Plan

de actiune.

3.2 Principalele obiective ale Planului de actiune:

Principalele obiective ale Directivei Nitrati, cuprinse in Planul de actiune sunt urmatoarele:

􀁒 reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

􀁒 prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

􀁒 rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice;

3.3 Perioada de tranzitie:

Nu se solicita perioada de tranzitie. Pana la data aderarii in 2007 se vor stabili si adopta

primele programe de actiune. Implementarea primelor programe de actiune se va finaliza in anul

2011 din cauza masurilor care necesita:

􀁒 costuri de investitie ridicate si a planurilor de conformare si de etapizare cerute de constructia

platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide in cadrul

comunelor, precum si pentru modernizarea si reabilitarea platformelor si bazinelor de

depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide si a sistemelor de evacuare si epurare a

dejectiilor in cadrul complexelor existente;

􀁒 dezvoltarea bazei tehnice de mecanizare la nivel de comune a operatiilor de manipulare si

administrare a gunoiului de grajd ;

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

20

􀁒 desfasurarea cursurilor de pregatire a unui numar mare de fermieri si mici producatori

agricoli in scopul implementarii codului bunelor practici agricole si pentru atingerea

rezultatelor pe care directiva le urmareste.

3.4 Plan detaliat pentru acoperirea cerintelor Directivei si ale Planului de

actiune

A. Principalele cerinte ale Planului de actiune

1. Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel

de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control.

2. Intocmirea cadastrului acestor ape.

3. Desemnarea zonelor vulnerabile.

4. Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si

informarea fermierilor in scopul promovarii codului.

5. Elaborarea, implementarea si punerea in practica a programelor de actiune.

6. Alte cerinte pentru implementare:

6.1. Responsabilitati

6.2. Raportari

6.3. Revizuiri periodice ale planului de actiune

6.4. Elaborarea si adoptarea reglementarilor nationale necesare in vederea implementarii

planului de actiune.

B. Planul de implementare a cerintelor

1. Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei

astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control

2. Intocmirea cadastrului acestor ape

a) Rezumatul obiectivelor

Prevederea de identificare a apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse

unei astfel de poluari, in special a apelor de suprafata, a apelor subterane si a apelor eutrofe, este

stipulata in Art. 3 si 4 din Planul de actiune.

Planul de actiune accentueaza importanta supravegherii concentratiilor azotatilor in toate

categoriile de ape, stabilind si un grafic al acestor supravegheri, inclusiv a apelor ce prezinta o

stare de eutrofizare. Criteriile de baza pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati si

a apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari sunt prevazute in ANEXA nr.1

la Planul de actiune. Pentru aplicarea acestor criterii se au in vedere caracteristicile fizice,

chimice si biologice ale apei si solului, situatia curenta a impactului compusilor de azot asupra

mediului si situatia curenta a masurilor luate in conformitate cu prevederile art.6 din Planul de

actiune.

Pentru necesitatile Directivei Nitrati, care sunt identice cu cele ale Planului de actiune, este

necesar sa se faca distinctie intre doua diferite tipuri de monitorizare:

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

21

􀁒 monitrizarea destinata identificarii apelor poluate sau in pericol de a fi poluate si in urma

careia se desemneaza zonele vulnerabile;

􀁒 monitorizarea efectuata in scopul evaluarii eficientei programelor de actiune.

Primul tip de monitorizare, efectuat prin sistemul de supraveghere si control, in cadrul unui

program de supraveghere, acopera intregul teritoriu al Romaniei; supravegherea concentratiilor

azotatilor in apele dulci se realizeaza pe parcursul intregului an, cel putin o data pe luna sau mai

des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de

suprafata si la intervale regulate pentru sectiunile de control reprezentative pentru acvifere.

Starea de eutrofizare a apelor dulci si a apelor costiere se verifica o data la 4 ani.

Factorii abilitati cu efectuarea acestei monitorizari prezinta MMGA, la patru ani, rapoarte privind

rezultatele acestor activitati, cu exceptia in care, in sectiunile de control in care concentratia de

nitrati din toate probele anterioare s- a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere

probabila a continutului de nitrati nu a aparut, in acest caz programul de supraveghere se va

realiza o data la opt ani.

Cel de al doilea tip de monitorizare se refera numai la zonele vulnerabile si va fi aplicat apelor

poluate sau amenintate de poluare si a terenurilor agricole, identificate prin primul tip de

monitorizare. Separat de monitorizarea nitratilor continuti in apa este de asemenea necesar sa se

stabileasca aporturile de nitrati si nivelurile acestora in sol si gradul de contaminare. In acest

scop, Art. 7 prevede elaborarea unui proiect continand seturi si masuri pentru implementarea

Planului de actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemele de

supraveghere si control si pentru ambele tipuri de monitorizare.

Toate masuratorile se vor efectua in conformitate cu metodele de masurare prevazute in Anexa

nr.2 la planul de actiune.

b) Identificarea etapelor de implementare

Faza pregatitoare a implementarii

􀁒 Analiza starii curente a apelor in conformitate cu cerintele Planului de actiune

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: Permanent. Se considera datele colectate in anul 2001

􀁒 Identificarea datelor existente (parametri de calitate a apelor si sectiuni de prelevare a

probelor)

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: 02/2001 – finalizat

􀁒 Colectarea datelor necesare de calitate a apelor

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

22

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: 10/2001 – finalizat

􀁒 Pregatirea metodelor pentru evaluarea calitatii apelor, luand in considerare sursele de poluare

cu azot de provenienta agricola

Responsabilitati: MMGA/ ICIM – Bucuresti

Termen: 10/2001 – finalizat

􀁒 Evaluarea datelor de calitate a apelor

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: 12/2001 – finalizat

Faza de implementare

􀁒 Specificarea criteriilor si metodologia de identificare a apelor afectate de poluarea cu nitrati

din surse agricole si a celor susceptibile a fi expuse unei astfel de poluari

Responsabilitati: MMGA/ ICIM – Bucuresti

Termen: 12/2001 – finalizat

􀁒 Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole si a celor susceptibile a

fi expuse unei astfel de poluari si intocmirea cadastrului acestor ape

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: 12/2002 – finalizat

Faza de supraveghere si control

􀁒 Pregatirea/ajustarea metodelor.

􀁒 Pregatirea programului de monitorizare si control pentru sistemul de supraveghere si control.

􀁒 Proceduri, metodologii si instructiuni de evaluare a datelor monitorizate.

Responsabilitati: MMGA/ I.C.I.M. – Bucuresti

Termen: 10/2002 – finalizat

􀁒 Stabilirea retelei de monitorizare periodica a apelor si a factorilor care vor colecta, stoca,

evalua si raporta datele obtinute Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: 12/2004

􀁒 Raportarea periodica (la fiecare patru ani) Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, a rezultatelor

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

23

activitatii de monitorizare in scopul stabilirii si/sau revizuirii si completarii listei zonelor

vulnerabile.

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: 12/2004 si la fiecare patru ani de la data stabilirii retelei de monitorizare si

a inceperii monitorizarii regulate (incepand cu anul 2007)

􀁒 Revizuirea periodica a cadastrului apelor afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole si a

celor susceptibile a fi expuse unei astfel de poluari

Responsabilitati: MMGA/ ANAR/ INHGA

Termen: la fiecare patru ani de la data intocmirii primului cadastru al acestor ape.

3. Desemnarea zonelor vulnerabile care dreneaza in apele afectate de poluarea cu nitrati

sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si care contribuie la poluarea

acestora

a) Rezumatul obiectivelor

Prevederile si procedurile desemnarii zonelor vulnerabile care dreneaza in apele afectate de

poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si care contribuie la

poluarea acestora, precum si revizuirea acestora sunt specificate la Art.3 din Planul de actiune. In

acest scop, in termen de doi ani de la intrarea in vigoare a Planului de actiune, MMGA va

desemna lista cuprinzand zonele vulnerabile care dreneaza in apele afectate de poluarea cu nitrati

sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si care contribuie la poluarea acestora.

MMGA va revizui si/sau completa, o data la patru ani, lista cuprinzand zonele vulnerabile,

analizand si luand in considerare schimbarile si factorii neprevazuti in momentul alcatuirii

acesteia.

Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

proveniti din surse agricole va fi instiintata in termen de trei luni de la data operarii, despre orice

modificare sau completare a listei cuprinzand zonele vulnerabile.

b) Identificarea fazelor individuale

Faze preparatorii de implementare

􀁒 Identificarea datelor necesare pentru desemnarea zonelor vulnerabile

Responsabilitati: MMGA/ ICPA

Termen: 04.2003 – finalizat

􀁒 Elaborarea metodologiilor pentru desemnarea zonelor vulnerabile

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

24

Responsabilitati: MMGA/ ICIM – Bucuresti

Termen: 06/2003 – finalizat

􀁒 Evaluarea datelor pentru desemnare

Responsabilitati: MMGA/ICPA

Termen: 08.2003 – finalizat

Stabilirea bazei de date si a unui model de simulare a fluxului de nitrati catre corpurile de

apa subterane

Responsabilitati : MMGA/ICPA/ Proiect USAID

Termen : 03.2004 – finalizat

􀁒 Desemnarea zonelor vulnerabile si intocmirea cadastrului si hartilor cu acest zone

Responsabilitati: MMGA/ ICPA

Termen: 12.2004

Faza de implementare

􀁒 Desemnarea detaliata si declararea zonelor vulnerabile

Responsabilitati: MMGA/MAPDR/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08.2004

Faza de revizuire

􀁒 Pregatirea/ajustarea metodologiilor pentru revizuirea zonelor vulnerabile

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 12.2004

􀁒 Stabilirea retelei de monitorizare periodica si a factorilor care vor colecta, stoca, evalua si

raporta datele obtinute Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole in vederea revizuirii cadastrului si a

hartilor zonelor vulnerabile

Responsabilitati: MMGA/MAPDR/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole/ICPA

Termen: 12.2004

􀁒 Revizia periodica a zonelor vulnerabile

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

25

Responsabilitati: MMGA/MAPDR/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: la fiecare patru ani

Aplicare

􀁒 Informare publica (in special a fermierilor) asupra desemnarii zonelor vulnerabile si a

revizuirii acestora

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08.2004

Raportare

􀁒 Intocmirea raportului cu informatii in conformitate cu prevederile din Anexa nr.5

Responsabilitati: Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08.2007 si periodic la patru ani

􀁒 Analiza implementarii Planului de actiune, cuprinzand si propuneri adecvate de revizuire a

acestuia, care va fi inaintata Guvernului Romaniei si comisiilor de specialitate ale

Parlamentului Romaniei

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 10.2011 si periodic la patru ani

􀁒 Raportarea la Uniunea Europeana a analizei de mai sus

Responsabilitati: Ministerul coordonator – MMGA

Termen: 12.2011 si periodic, in coordonarea Comisiei Europene

4. Elaborarea unui cod de bune practici agricole

a) Rezumat al obiectivelor

Planul de actiune contine prevederile de elaborare a unui cod de bune practici agricole care se

constituie intr-o suma de cerinte pentru metodele de management agricol care pot preveni

incarcarea excesiva cu substante poluante provenite din agricultura, a apelor de suprafata si

subterane si a terenurilor agricole, in special fertilizanti. Scopul principal al codului este

asigurarea unui nivel general de protectie al apelor de suprafata si subterane impotriva poluarii.

Prevederile codului vor fi adoptate si aplicate de catre fermieri pe baze voluntare si fara

compensari financiare, exceptand anumite arii din zonele vulnerabile, unde se vor aplica cu

sprijinul autoritatilor locale si altor organisme implicate.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

26

Anexa nr.3 din Planul de actiune constituie continutul cadru obligatoriu al codului bunelor

practici agricole. Codul va fi supus reactualizarii in functie de aparitia de noi tehnologii si

practici agricole cu impact redus asupra mediului.

Codul se refera la problemele generate de managementul impropriu al dejectiilor animaliere si

ingrasamintelor organice si chimice, al terenurilor agricole, integrate cu problemele de eroziune,

tasare si distrugere a texturii solului si care au urmari nefaste asupra calitatii maselor de apa.

Pentru rezolvarea acestor probleme, prin recomandarile si procedurile incluse pentru fiecare

dintre aspectele mentionate mai sus, trebuie sa se tina seama, la elaborarea codului, de conditiile

specifice ale tarii. De aceea este necesar ca aceste recomnadari si proceduri sa fie intocmite pe

baza experientei si sa fie efective si posibil de aplicat pentru toate zonele.

Acolo unde este necesar, codul de bune practici agricole va fi promovat prin programe de

informare si pregatire a fermierilor.

Finantarea elaborarii si tiparirii codului a fost asigurata de catre proiectul GEF « Controlul

Poluarii Agricole », proiect coordonat de MMGA. Au fost tiparite 7000 de exemplare, care au

fost difuzate autoritatilor locale implicate in implementarea acestei directive.

b) Identificarea fazelor de implementare

Faza de pregatire a implementarii

􀁒 Evaluarea operatiunilor esentiale in agricultura si armonizarea obiectivelor cu

acceptabilitatea masurilor de catre fermieri

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 04.2002; finalizat

􀁒 Elaborarea unui proiect preliminar al codului cu referire la nitrati

Responsabilitati: MMGA /Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 05.2002; finalizat

􀁒 Transmiterea proiectului catre institutii si organizatii in vederea analizei si completarii

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08.2002; finalizat

􀁒 Aprobarea cu caracter experimental a Codului bunelor practici agricole cu referire la nitrati

prin ordin al ministrului apelor si protectiei mediului

Termen: 10.2002; finalizat

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

27

􀁒 Desemnarea colectivului de specialisti care va finaliza Codul bunelor practici agricole cu

referire la intregul domeniu al fertilizantilor, pesticidelor si a altor substante poluante

provenite din agricultura

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/Proiectul

Controlul Poluarii Agricole

Termen: 09.2002; finalizat

􀁒 Finalizarea Codului bunelor practici agricole cu referire la intregul domeniu al fertilizantilor,

pesticidelor si a altor substante poluante provenite din agricultura

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/Proiectul

Controlul Poluarii Agricole

Termen: 12.2002; finalizat

􀁒 Tehnoredactarea si publicarea codului bunelor practici agricole extins

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Proiectul

Controlul Poluarii Agricole

Termen: 04.2003; finalizat

Tehnoredactarea si publicarea Indrumarului pentru micii fermieri din zonele vulnerabile

Responsabilitati : MMGA/ Proiect USAID

Termen : 03.2004 – finalizat

Faza de revizuire

Revizuirea preliminara a Codului Bunelor PracticiAsgricole

Responsabilitati : MMGA/ Proiect USAID

Termen : 03. 2004 – finalizat

􀁒 Revizuirea codului bunelor practici agricole

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 12.2005

Aplicare

􀁒 Elaborarea programului de constientizare, informare si instruire profesionala a femierilor.

Responsabilitati: MMGA/ Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola/colectiv experti

care au elaborat codul

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

28

Termen: 12.2002; finalizat

Elaborarea Manualului de Instruire a Fermierilor din zonele vulnerabile

Responsabilitati : MMGA/Proiect USAID

Termen : 03.2004 – finalizat

􀁒 Stabilirea masurilor si instrumentelor pentru implementarea codului bunelor practici agricole

Responsabilitati: MMGA/ Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola/ Comisia pentru

aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu

nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 12/2004

􀁒 Aplicarea programului de constientizare, informare si pregatire profesionala a fermierilor

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola/

Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/Colectiv experti

Termen: 12/2004

􀁒 Monitorizare periodica a implementarii codului

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: permanent din 2004

Raportare

􀁒 Intocmirea raportului cu informatii in conformitate cu prevederile din Anexa nr.5, care

contine si informatii asupra continutul codului bunelor practici agricole, a nivelului de

implementare de catre fermieri si propuneri de revizuire a codului

Responsabilitati: Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08.2007 si periodic la patru ani

􀁒 Analiza implementarii Planului de actiune, cuprinzand si propuneri adecvate de aplicare si

revizuire a codului bunelor practici agricole, care va fi inaintata spre informare Guvernului

Romaniei si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 10.2011 si periodic la patru ani

􀁒 Raportarea la Uniunea Europeana a analizei de mai sus

Responsabilitati: Ministerul coordonator – MMGA

Termen: 12.2011 si periodic, in coordonarea Comisiei Europene

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

29

5. Stabilirea, implementarea si intrarea in vigoare a programelor de actiune

a) Rezumatul obiectivelor

Planul de actiune contine prevederile de stabilirea si implementarea programelor de actiune

referitoare la zonele vulnerabile. Astfel, in termen de doi ani de la desemnarea zonelor

vulnerabile si respectiv in termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei

cuprinzand zonele vulnerabile, Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole va stabili programe de actiune

referitoare la zonele vulnerabile. Se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor

vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum si programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau

portiuni din zonele vulnerabile, dupa caz.

Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioada de pana la 4 ani si includ masurile

prevazute in codul bunelor practici agricole, precum si cele prevazute in Anexa nr.4 din Planul

de actiune. De asemenea, ele vor tine seama de datele stiintifice si tehnice disponibile, in primul

rand cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse, precum si de

conditiile de mediu din regiunile vizate.

In scopul implementarii programelor de actiune, Comisia pentru aplicarea Planului de actiune

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole va lua masuri

suplimentare cel putin o data la patru ani, in functie de modificarile efectuate in cadastrul apelor

afectate de poluarea cu nitrati si in lista cuprinzand zonele vulnerabile.

Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

proveniti din surse agricole propune realizarea si punerea in practica a unor programe

corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune si

de asemenea va elabora proiectul continand seturi de masuri pentru implementarea planului de

actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemul de supraveghere si

control a calitatii apelor. Acest proiect va fi supus analizei grupului de sprijin care se va

pronunta in termen de 6 luni printr- un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majoritatii

membrilor. Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin, Comisia pentru aplicarea Planului

de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole va

adopta masurile definitive pe care le va transmite, in termen de cel mult doua luni, ministerelor

de resort si grupului de sprijin.

b) Identificarea fazelor de implementare

􀁒 Analiza situatiei actuale a masurilor legislative privind managementul agricol

Responsabilitati: MMGA

Termen: 12/2002 – finalizata

Editarea Planului de gestionare a deseurilor de ferma

Responsabilitati : MMGA/Proiect USAID

Termen : 03.2004 – finalizat

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

30

􀁒 Pregatirea unor proiecte preliminare a planurilor de actiune

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08/2004

􀁒 Proiect pilot, promovat prin initiativa USAID si coordonat de MMGA, intr- o zona potential

vulnerabila (preponderent sector agricol si zootehnic)

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Proiect

USAID

Termen: 03/2004 – realizat

􀁒 Identificarea datelor pedologice si agrochimice ale zonei (cartare agrochimica) si a calitatii

apelor

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Unitatea de

management a Proiectului USAID

Termen: 03/2004 – realizat

􀁒 Colectarea datelor necesare privind managementul agricol si conditiile naturale ale zonei

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Data: 03/2004 – realizat

􀁒 Elaborarea listei de masuri pentru reducerea contaminarii apelor cu nitrati in zona

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Proiect

USAID

Termen: 03/2004 – realizat

􀁒 Elaborarea metodelor de evaluare a datelor privind managementul agricol si conditiile

naturale ale zonei

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Proiect

USAID

Termen: 03/2004 – realizat

􀁒 Redactarea si adoptarea programului de constientizare si instruire a fermierilor privind

aplicarea programelor de actiune

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

31

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola/

Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Colectiv experti

Termen: 12/2004

Faza de implementare

􀁒 Armonizarea obiectivelor cu acceptabilitatea masurilor de catre fermieri

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Comisia si Grupul de sprijin pentru aplicarea Planului

de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din

surse agricole.

Termen: 12/2004

􀁒 Elaborarea programelor de actiune (identificarea masurilor specifice pentru zonele

vulnerabile)

Responsabilitati: MMGA/ Comisia si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole/ Proiect USAID

Termen: 12/2004

􀁒 Adoptarea programelor de actiune

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Comisia si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului

de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din

surse agricole/ Autoritatile publice locale

Termen: 12/2004

􀁒 Informarea si adoptarea de catre fermieri a programelor de actiune

Responsabilitati: MMGA/ Comisia si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune

pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole/ Autoritatile publice locale

Termen: 12/2006

􀁒 Inceperea implementarii primelor programe de actiune

Responsabilitati: Comitetele de bazin/ Autoritatile locale/ MMGA/ MS/ MAPDR/ Comisia

si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 01/2007

􀁒 Implementarea programelor de actiune

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

32

Responsabilitati: Comitetele de bazin/ Autoritatile locale/ MMGA/ MS/MAPDR/ Comisia

si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 10/2011

Faza de revizie

􀁒 Colectarea, stocarea si evaluarea periodica a datelor privind managementul agricol si

conditiile de mediu in zonele declarate vulnerabile

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/

ICPA/ OSPA

Termen: permanent din 2005

􀁒 Colectarea, stocarea si evaluarea periodica a datelor pedologice si agrochimice ale terenurilor

agricole (cartari agrochimice) si a calitatii apelor in zonele declarate vulnerabile

Responsabilitati: MMGA/ Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ ICPA/

OSPA

Termen: permanent din 2005

􀁒 Revizia periodica a programelor de actiune

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/ Comisia si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului

de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din

surse agricole/ Autoritatile publice locale

Termen: prima revizie 12/2011 si periodic la fiecare patru ani

Implementarea programelor de actiune revizuite

Responsabilitati: Comitetele de bazin/Autoritatile locale/ MMGA/ M.S./MAPDR/ Comisia

si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: timp de patru ani de la data adoptarii lor

Aplicare

􀁒 Utilizarea instrumentelor stabilite pentru implementarea obiectivelor.

Responsabilitati: Comitetele de bazin/Autoritatile locale/ MMGA/ M.S./MAPDR/ Comisia

si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 01/2007

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

33

􀁒 Stabilirea si implementarea masurilor de aplicare pentru asigurarea conformitatii cu

programele de actiune.

Responsabilitati: Comitetele de bazin/Autoritatile locale/ MMGA/ M.S./ MAPDR/ Comisia

si grupul de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 01/2007 cu presupunerea ca masurile tehnice pentru:

􀁒 constructia platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a

dejectiilor lichide in cadrul comunelor, precum si pentru modernizarea si reabilitarea

platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide si

a sistemelor de evacuare si epurare a dejectiilorin cadrul complexelor existente;

􀁒 dezvoltarea bazei tehnice de mecanizare la nivel de comune a operatiilor de

manipulare si administrare a gunoiului de grajd ;

􀁒 desfasurarea cursurilor de pregatire a unui numar mare de fermieri si mici

producatori agricoli in scopul implementarii codului bunelor practici agricole si

pentru atingerea rezultatelor pe care directiva le urmareste vor fi indeplinite in

conformitate cu programele de actiune adoptate pentru zonele vulnerabile, pana la

sfarsitul anului 2011.

􀁒 Aplicarea programului de informare publica, constientizare si instruire a fermierilor privind

aplicarea programelor de actiune

Responsabilitati: MMGA/ MAPDR/DADR/ Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola/

Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole/ Colectiv experti

Termen: permanent incepand din 08/2004

Raportare

􀁒 Intocmirea raportului cu informatii in conformitate cu prevederile din ANEXA nr.5, care

contine si informatii asupra nivelului de implementare de catre fermieri a programelor de

actiune si propuneri de revizuire a porogramelor

Responsabilitati: Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Termen: 08/2007 si periodic la patru ani

􀁒 Analiza implementarii Planului de actiune, cuprinzand si propuneri adecvate de aplicare si

revizuire a programelor de actiune, care va fi inaintata spre informare Guvernului Romaniei

si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei

Responsabilitati: MMGA

Termen: 10./2011 si periodic la patru ani

􀁒 Raportarea la Uniunea Europeana a analizei de mai sus

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

34

Responsabilitati: Ministerul coordonator – MMGA

Termen: 12/2011 si periodic, in coordonarea Comisiei Europene

4. EVALUAREA COSTURILOR

Principalele costuri de investitii legate de implementarea Directivei Nitratilor sunt cele pentru

amenajarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd si procurarea de echipamente pentru

distribuirea acestuia si modernizarea complexelor existente (spatii de depozitare si utilitati de

tratare si/sau epurare). Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati sunt stabilite in functie de

conditiile locale (surse, transmiterea fluxului de poluanti catre acviferele freatice si apele de

suprafata).

4.1. Distributia in tara a zonelor potential vulnerabile si cu risc de

vulnerabilitate

Implementarea Directivei nitratilor in Romania se face prin definirea zonelor vulnerabile in

functie de sursele de poluare cu nitrati si de caracteristicile solului/zonei nesaturate de

transmitere a nitratilor catre acviferele freatice, apele freatice si/sau apele de suprafata,

utilizandu-se metodologia elaborata de INHGA in colabrare cu ICPA privind poluarea apelor de

suprafata si freatice la poluarea cu nutrienti.

In Figura 1 este prezentata distributia pe tara a zonelor potential vulnerabile :

􀁒 zone potential vulnerabile ca urmare a antrenarii nitratilor catre corpurile de apa de suprafata

prin scurgere pe versanti : 5650 km2, adica 2,37% din suprafata tarii si 3,82% din suprafata

agricola ;

􀁒 zone potential vulnerabile (risc mediu de vulnerabilitate) prin percolarea nitratilor sub stratul

de sol catre acviferele libere : 13759 km2, adica 5,77% din suprafata tarii, respectiv 9,30%

din suprafata agricola ;

􀁒 zone cu risc ridicat de vulnerabilitate la percolarea nitratilor sub stratul de sol catre acviferele

libere : 1200 km2, adica 0,50% din suprafata tarii, respectiv 0,81% din suprafata agricola.

In concluzie, zonele vulnerabie reprezinta 8,64% din suprafata tarii, respectiv 13,93% din

suprafata totala agricola a tarii.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

35

Figura 1. Zonele de vulnerabilitate la poluarea cu nitrati din sursele agricole

Figura 2 prezinta fata de zonele potential vulnerabile la poluarea cu nitrati amplasarea comunelor

in care bilantul nitratilor (intrari provenite din gunoiul de grajd – export in culturile vegetale)

este superior valorii de prag de –20 kg/ha.

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

36

Figura 2. Pozitionarea comunelor cu bilantul nitratilor (import – export) superior valorii

de prag –20 kg/ha fata de zonele potential vulnerabile la poluarea cu nitrati

Optiunea de desemnare a zonelor vulnerabile care corespunde cel mai bine situatiei actuale si

prognozelor de medie durata pentru Romania este optiunea in care se desemenaza ca zone

vulnerabile la poluarea cu nitrati aproximativ 9% din suprafata tarii.

4.2 Evaluarea costurilor

Pentru atingerea obiectivelor Directivei nitrati, in special in ceea ce priveste prevenirea poluarii

cu nitrati din surse agricole, este necesar ca unele costuri sa fie estimate pentru toata tara, cu

toate ca numai aproximativ 9% din suprafata totala a tarii a fost identificata vulnerabila. In acest

scop se considera ca este necesar ca in cazul amenajarii platformelor de depozitare a gunoiului

de grajd si procurarea de echipamente pentru distribuirea acestuia precum si pentru

modernizarea complexelor existente (spatii de depozitare, instalatii de evacuare a gunoiului de

grajd si utilitati de tratare si/sau epurare) sa fie luata in calcul intreaga suprafata a tarii.

Costurile sunt estimate dupa cum urmeaza :

􀁒 Costuri de investitii pentru amenajarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd si

procurarea de echipamente pentru manipularea acestuia conform studiului realizat in

prealabil: 1.116.130.570 Euro

􀁒 Costuri pentru modernizarea si realizarea utilitatilor de tratare si/sau epurare existente: 354

milioane Euro

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

37

􀁒 Costuri pentru modernizarea platformelor de depozitare si a instalatiilor de evacuare a

dejectiilor complexelor zootehnice existente : 300 milioane Euro

􀁒 Costuri pentru dotarea comunitatilor rurale din zonele vulnerabile cu utilaje pentru

imprastierea gunoiului de grajd pe camp. Se considera ca la nivelul fiecarei localitati este

necesar cel putin un utilaj pentru imprastierea gunoiului de grajd. Rezulta deci, un necesar de

13.000 localitati x 3000 Euro/utilaj = 39.000.000 Euro.

􀁒 Costuri de exploatare destinate monitorizarii acviferelor freatice si apelor de suprafata:

reteaua de urmarire a calitatii acviferelor freatice cuprinde 2172 de foraje, din care in zonele

vulnerabile stabilite – 500 de foraje. Fata de distributia existenta a puturilor de foraj pentru

prelevarea probelor din acvifere, se considera pe baza zonelor potential vulnerabile stabilite

in figura 1, ca va fi necesara adaugarea la reteaua existenta de monitorizare a unui numar de

aproximativ 500 noi foraje. Costurile asociate determinarii de doua ori pe an a nitratilor din

apele freatice sunt deci : (2172+500 foraje) * 300 Euro/foraj x 3 determinari/an = 2.404.800

Euro

􀁒 Costuri pentru executarea a 500 foraje noi in zonele vulnerabile: 500 foraje x 3000 Euro/foraj

= 1.500.000 Euro

􀁒 Costurile monitorizarii apelor de suprafata la continutul de nitrati sunt evaluate la 1.000.000

Euro/an

􀁒 Costurile de exploatare legate de monitorizarea solului, vegetatiei si deseurilor organice in

zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole au fost evaluate astfel : este

necesar un program intens (4 profile/localitate) de monitorizare in zonele vulnerabile (750

localitati din 250 comune) si o monitorizare de fond (1 profil/localitate) in restul localitatilor

(12250 localitati). Costurile asociate acestei monitorizari sunt de [(750 localitati x 4

profile/localitate)+12250 localitati x 1 profil/localitate] x 400 Euro/profil = 6.100.000

Euro/an

􀁒 Dotarea cu laboratoare mobile pentru prelevarea si masurarea probelor de apa (1 laborator /

Directie de ape) : 11 Directii * 100.000 Euro/laborator mobil = 1.100.000 Euro

􀁒 Dotarea cu laboratoare mobile pentru prelevarea si masurarea probelor de sol, plante si

reziduuri zootehnice (2 laboratoare): 300.000 Euro

􀁒 Dotari (echipamente de masura, logistica, birotica, mobilier) pentru Centrul Focal de

monitorizare a apelor poluate cu nitrati: 1 milion Euro

􀁒 Costuri de exploatare pentru activitatile Centrului Focal de monitorizare a apelor poluate cu

nitrati: 150.000 Euro

􀁒 Dotari (echipamente de masura, logistica, birotica, mobilier) pentru Centrul Focal de

monitorizare a solurilor poluate cu nitrati: 1 milion Euro

􀁒 Costuri de exploatare pentru activitatile Centrului Focal de monitorizare a solurilor poluate

cu nitrati: 120.000 Euro/an

GUVERNUL ROMANIEI

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole

Plan-Implementare-nitrati.ro_