Rezerva (strategică) de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare își menține tendința de ușoară scădere până la sfârșitul lunii iulie, aceasta putând satisface necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață în regim centralizat, (respectiv 80%).
Orașele mari, inclusiv Bucureștiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. De exemplu, Bucureștiul se alimentează din râul Argeș și Dâmbovița prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice și derivații care permit asigurarea fără restricții a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.
În continuare, fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova (cele mai afectate județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran. La nivel național, sunt 274 de localități (din 18 județe) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 județe). Detalii, în pagina 2.
Facem precizarea că rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte. Restricțiile (raționalizarea apei) sunt necesare întrucât consumul de apă a crescut foarte mult și este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea/ rezervoarelor de înmagazinarea apei pentru refacerea rezervelor.
De aceea, Administrația Națională „Apele Române” face apel la calm și responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim rațional resursele de apă în direcția economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor.
Rezerva din lacuri- în scădere
Astfel, în principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica), există astăzi disponibil un volum de apă de 3,28 miliarde de metri cubi de apă (comparativ cu 5 iulie: 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 75,79% (comparativ cu 5 iulie: 82%), fiind într-o ușoară tendință de scădere față de perioada anterioară.
Estimăm că, la sfârșitul lunii iulie, în cele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național), vom reuși, printr-o gestionarea eficientă a volumelor de apă, să menținem un coeficient de umplere de peste 70%.
Debite în scădere
Debitele medii zilnice se situează la această oră la valori sub mediile multianuale lunare, respectiv între 30-50% față de media lunii iulie, pe râurile din bazinele hidrografice: Bega, Bârzava, Jiu (cu excepția bazinului hidrografic Amaradia), Ialomița, bazinul superior al Mureșului, bazinul mijlociu și inferior al Vedei, bazinul inferior al Argeșului, pe cursurile superioare ale Buzăului, Trotuşului, cursul superior şi mijlociu al Bistriţei şi pe unele râuri din Dobrogea.
Debitul Dunării la intrarea în țară a fost în scădere, fiind astăzi la valoarea de 1950 mc/s. Acesta va fi staționar pentru următoarele 4 zile, urmând ca apoi să fie în ușoară scădere. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, în data de 31 iulie, Dunărea va ajunge la intrarea în țară în jurul valorii de 1900 mc/s, fiind sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de (5350 mc/s). Această valoare reprezintă 35% din media multianuală a lunii iulie.
Minimul istoric s-a înregistrat în anul 1992 când Dunărea a ajuns la valoarea de 1580 mc/s. În anul 2003, Dunărea a avut un debit la Baziaș de 1800 mc/s, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost oprită.
În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de cca 38 (cm) suficientă pentru funcționarea CNE- până la prima treaptă de avertizare.
274 localități (sistem centralizat- din sursa de apă de suprafață), 384 localități (din foraje) – alimentate cu restricții
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:
La această oră, în ceea ce privește situația alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparținând operatorilor de apă-canal), 274 localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad (18 județe) funcționează în regim restricționat. Cele mai multe localități sunt în județele din Moldova.
În ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, restricțiile sunt determinate de creșterea consumului de apă pentru irigații. Este vorba despre un procent de 20-30% din fântânile care prezintă fenomen de secare. Astfel, în 384 de localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 județe) sunt fântâni secate parțial. Cele mai multe localități sunt în județele din Moldova unde autoritățile locale și Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență iau măsuri deja de transportare a apei în vederea asigurării necesarului pentru oameni și animale.
Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Banat, Olt, Mureș, Crișuri și în special în bazinele hidrografice Siret și Prut. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 26 stații hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Siret, Prut).