Planul național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României (pe scurt Plan Național de Management actualizat) este un document care reprezintă un angajament comunitar și o obligație națională în conformitate cu prevederile art. 13 și ale anexei VII din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (DCA) și cu prevederile art.43 alin.(2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
România face parte din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea. Pentru porţiunea din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul de management aferent acestui district hidrografic internaţional.
DCA, prin art. 14, stabilește un program și un calendar în funcție de care statele membre elaborează Planuri de management ale bazinelor hidrografice (la 22 decembrie 2009) care apoi sunt actualizate la fiecare 6 ani. Planul Naţional de Management constituie o sinteză a Planurilor de Management la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice.
În vederea aprobării Planului naţional de management actualizat, care corespunde celui de-al treilea ciclu de planificare pentru perioada 2022-2027, s-a parcurs procedura de evaluare strategică de mediu conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare. În urma parcurgerii acestei proceduri, a fost emisă Decizia Etapei de Încadrare conform căreia actualizarea planului nu a necesitat evaluare de mediu, putând fi supus aprobării fără aviz de mediu.
Planul naţional de management actualizat a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 392/2023 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, și conține date și informații actualizate, dezvoltări/îmbunătățiri ale metodologiilor utilizate, aplicarea rezultatelor studiilor de cercetare și ale proiectelor realizate, precum și aspectele și recomandările semnalate în cadrul evaluării Comisiei Europene a Planului național de management actualizat pentru perioada anterioară (2016-2021).
La nivel național au fost analizate şi caracterizate din punct de vedere al stării ecologice/potenţialului ecologic şi al stării chimice un număr de 3.025 corpuri de apă de suprafață,”. Din punct de vedere al clasificării stării ecologice/potențiaului ecologic , care s-a realizat având ca principiu ”one out – all out”/„cea mai defavorabilă situație„ 65,72% din corpurile de apă sunt în stare ecologică bună/ potențial ecologic bun.
În urma evaluării stării chimice a rezultat faptul că din totalul corpurilor de apă de suprafață, 97,65% au atins starea chimică bună. Conform cerințelor art. 2(1) al Directivei Cadru Apă, a fost necesară și delimitarea apelor teritoriale, în scopul monitorizării și evaluării stării chimice, rezultatul evaluării indicând starea chimică bună a acestora.
Aceeași analiză s-a efectuat și la nivelul celor 143 corpuri de apă subterană, din punct de vedere al stării chimice, iar rezultatul evaluării a condus la identificarea unui număr de 131 corpuri în stare chimică bună (91,6%).
Din punct de vedere al stării cantitative, toate cele 143 corpuri de apă subterană au atins starea bună încă de la primul plan național de management, stare care s-a menținut până în prezent.
Referitor la obiectivul de mediu – stare ecologică bună/potențial ecologic bun aferent corpurilor de apă de suprafață se menţionează următoarele:
- 66,55 % din totalul corpurilor de apă au atins obiectivul de mediu până în 2021;
- 87,73 % din totalul corpurilor de apă vor atinge obiectivul de mediu până în 2027;
- 11,64 % corpuri de apă vor atinge obiectivul de mediu după 2027.
Precizăm că pentru un număr redus de corpuri de apă (19 corpuri de apă, respetiv 0,63%) au fost identificate obiective de mediu mai puţin severe, în conformitate cu prevederile Art. 4.5. al DCA.
În ceea ce privește obiectivul de mediu – starea chimică bună, se menţionează că până în 2027, 98,02 % din totalul corpurilor de apă de suprafață vor atinge obiectivele de mediu iar restul de 1,98 % corpuri de apă vor atinge obiectivele de mediu după anul 2027, pentru acestea fiind stabilite excepții în concordanță cu prevederile art. 4.4.c, (condițiinaturale).
Referitor la cele 12 corpuri de apă subterană care sunt în stare chimică proastă, acestea își vor atinge obiectivele de mediu de stare chimică bună după anul 2027.
În cadrul Planurilor de Management ale bazinelor/spațiilor hidrografice actualizate sunt prezentate programele de măsuri în vederea atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă de suprafață și subterană în cel de-al treiela ciclu de planificare. Astfel s-au stabilit în principal măsuri pentru prevenirea, reducerea și eliminarea poluării cu substanțe organice, nutrienți, substanțe prioritare, precum și măsuri pentru reducerea efectelor alterărilor hidromorfologice.
Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un Program de măsuri care va ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activităţile umane şi impactul acestora asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor de apă şi va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane şi pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic.
În perioada 2016-2021 s-au implementat în principal măsuri de bază şi suplimentare pentru aglomerările umane (apă potabilă, apă uzată, nămoluri de la stații de epurare) și activitățile agro-zootehnice și industriale, alte măsuri de bază referitoare la reglementarea/autorizarea, controlul și monitorizarea surselor semnificative de poluare, precum și măsuri de reducere a efectelor alterărilor hidromorfologice. Principalele progrese s-a înregistrat în aplicarea măsurilor pentru construirea infrastructurii de apă-canal în aglomerările umane și a măsurilor specifice în agricultură de reducere a poluării difuze cu nutrienți, cum ar fi construirea de platforme comunale de stocare a gunoiului de grajd, promovarea utilizării eficiente a resurselor de apă (în special pentru irigații), prevenirea și combaterea poluării provenită din activitățile agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.
În acest context, s-au realizat măsuri de bază și suplimentare din cadrul programului de măsuri al celui de-al doilea ciclu de planificare, care, din punct de vedere financiar, se situeză la cca. 55,5% din totalul planificat pentru perioada 2016-2021. Asigurarea finanţării măsurilor aferente întregului program de măsuri pentru perioada 2016-2021 s-a realizat în principal din fonduri europene (68,4%), fonduri naționale guvernamentale şi locale de tip buget stat, local, redevențe din contribuții (18,1%) și surse proprii ale agentului economic (7,9%), restul de 5,6% fiind asigurate prin parteneriat Public-Privat, surse ale ANAR și alte surse.
În ceea ce privește programelor de măsuri pentru atingerea obiectivelor de mediu în cel de-al treilea ciclu de planificare (2022-2027), prin aplicarea conceptului Activități-Presiuni-Stare-Impact-Răspuns (DPSIR), s-au stabilit:
- măsurile de bază care se aplică indiferent de starea corpurilor de apă, fiind obligații legale;
- măsurile suplimentare care se aplică pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu.
Pentru atingerea obiectivelor de mediu, s-au stabilit categorii de măsuri de bază, care asigură implementarea obligațiilor sub Directivele Europene în domeniul apei și a legislației naționale, pentru aglomerările umane, activități industriale, activitățile agricole, reducerea presiunilor hidromorfologice, și altele (ex. inspecție și control, măsuri specifice pentru reducerea poluării apelor marine, măsuri pentru adaptarea la schimbări climatice, etc.).
Categoriile de măsuri suplimentare stabilite se referă la măsuri adiționale implementate împreună cu măsurile de bază și care se aplică în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă. Se precizează în principal câteva exemple:
– aplicarea limitelor mai stringente ale poluanților (nutrienți, substanțe organice) în efluentul stațiilor de epurare;
– reducerea/ eliminarea substanțelor prioritare/ prioritare periculoase și poluanților specifici;
- aplicarea în mod voluntar de către fermieri a Codului de bune practici agricole, construirea de platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd și managementul gunoiului de grajd, măsuri pentru promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale din cadrul Planului Național Strategic pentru PAC 2023-2027, etc;
- realizarea de scări de pești/pasaje de trecere pentru migraţia ihtiofaunei pentru lucrările hidrotehnice existente, îndepartarea obstacolelor transversale de pe cursurile de apă;
- crearea/restaurarea zonelor umede, remeandrarea cursurilor de apă,
- îmbunătățirea morfologiei malurilor și zonei ripariene, dar și măsuri structurale care vizează infrastructura de apărare impotriva inundațiilor, respectiv relocare diguri, breșe controlate.
Asigurarea finanţării măsurilor aferente întregului program de măsuri pentru perioada 2022-2027, în valoare de cca. 18,87 miliarde Euro (investiții și alte costuri, exclusiv costuri de operare-întrețibere) s-a estimat că se va realiza în principal din: fonduri europene (64,7%), fonduri naționale guvernamentale şi locale (23,8%), 11,5% surse proprii ale agentului economic, ale Administrația Națională „Apele Române” și alte surse. Din aceste costuri totale de investiții ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare evaluate pentru implementarea programului de măsuri la nivel național, cca. 82,9% revin măsurilor aplicate pentru aglomerările umane, respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă, apă uzată și nămol.
Ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale ”Apele Române” aplicarea mecanismului economic specific în domeniul apelor are în vedere interesul public general, respectiv atingerea obiectivelor definite de Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, respectiv de asigurarea cunoașterii, protecției, punerii în valoare și utilizării durabile a resurselor de apă, în conformitate cu prevederile legislației naționale armonizate cu directivele europene, precum și asigurarea condiţiilor functionării Sistemului Național de Gospodărire a Apelor (SNGA). Mecanismul economic specific în domeniul managementului cantitativ și calitativ al resurselor de apă include sistemul de contribuţii pentru utilizarea resursei de apă din punct de vedere cantitativ și calitativ, plăţi şi penalităţi, ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administrației Naţionale “Apele Române“, în scopul asigurării resursei de apă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Pentru susținerea costurilor aferente tuturor atribuțiilor și activităților de interes național și social ale Administrației Naționale ”Apele Române, a devenit necesară o reconfigurare a prezentului mecanism, propusă în cadrul Planului Național de Redresare și Rezilență (PNRR 2021-2026), Pilonul I – Tranziția Verde, Componenta C1 – Managementul Apei.
Noul mecanism economic va răspunde nevoii de a avea o corelare îmbunătățită între actualul sistem de venituri al ANAR și costurile specifice fiecărei categorii de utilizatori ai resursei de apă în vederea unei eficiențe sporite a activității de administrare și modernizare a sistemului național de gospodărire a apelor.
Este de menționat faptul că o serie de progrese s-au înregistrat în procesul de elaborare a Planului național de management actualizat 2022-2027, din punct de vedere al delimitării și caracterizării corpurilor de apă, al clasificării corpurilor de apă de suprafață din punct de vedere al stării ecologice și chimice, al creșterii gradului de cunoaștere a stării apelor de suprafață și subterane.
Acestea pot fi analizate în cadrul Planului national de management actualizat ce se află publicat pe website-rile Adminsitrației Naționale „Apele Române”, respectiv :