La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost aprobată ieri, în ședința de Guvern, HOTĂRÂREA pentru actualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2016.

Versiunile preliminare ale Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii aferente administraţiilor bazinale de apă și al fluviului Dunărea, corespunzătoare implementării ciclului II al Directivei Inundații 2007/60/CE, au fost elaborate în cadrul proiectului „Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS”, Cod SIPOCA 734, Cod MySmis 2014 130033 (www.inundatii.ro). Proiectul este derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Administrația Națională „Apele Române” și cu sprijinul World Bank Romania.

Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural, având în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare.

Planurile de Management al Riscului la Inundaţii iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi:

  • dimensiunea inundaţiilor, traseul acestora şi zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore), obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, planurile privind gestionarea solului şi a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum şi infrastructura de navigaţie şi portuară;
  • aspectele managementului riscului la inundaţii, cu accent pe prevenirea, protecţia, pregătirea, incluzând prognoza inundaţiilor, avertizarea şi alarmarea în condiţiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;
  • promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei în bazinul hidrografic, precum şi inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore;
  • integrarea soluțiilor verzi în managementul integrat al riscului la inundații;
  • integrarea consideraţiilor de mediu, în principal în ceea ce priveşte protecţia corpurilor de apă, adaptarea la schimbările climatice, protecţia naturii şi sănătatea publică;
  • costurile şi beneficiile.

Pentru elaborarea Programelor de Măsuri aferente acestor Planuri,  acestea au fost clasificate în trei grupe distincte:

  1. Măsuri Naționale – măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității;
  2. Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul Unităților de Management al riscului la inundații cerute de Directiva Inundații 2007/60/CE și asimilate, în cazul României, cu administrațiile bazinale de apă și o unitate de management al riscului la inundații aferentă fluviului Dunărea, și anume măsuri structurale și nestructurale, care pot fi implementate de administrațiile bazinale de apă, precum și măsuri aplicabile fluviului Dunărea;
  3. Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.

”Conform Directivei Inundații 2007/60/CE se impune revizuirea și, dacă este necesar, actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii o dată la șase ani. După cum vedem cu toții, efectele schimbărilor climatice produc pagube majore, apar din ce în ce mai des viituri rapide și fenomene meteo periculoase care nu pot fi evitate. Tot ce putem face este să știm să le gestionăm corect și prompt, astfel încât să diminuăm la maxim pericolul și, mai ales, să evităm producerea de pagube materiale sau chiar pierderi de vieți omenești. Ministerul Mediului și ANAR prin echipele de specialiști, și cu sprijinul Băncii Mondiale, au lucrat intens împreună cu autoritățile locale, instituții de invațământ și organizații neguvernamentale. Inundațiile reprezintă un fenomen care are, de cele mai multe ori, cauze naturale, și care nu poate fi controlat în totalitate, dar gestionat adecvat poate avea un impact negativ cât mai redus iar acesta este cel mai important obiectiv al Planurilor aprobate ieri, în ședința de guvern”, a subliniat Adriana PETCU, secretar de stat în cadrul MMAP.

Reamintim faptul că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, a implementat toate cele trei etape ale Directivei Inundații 2007/60/CE pentru Ciclul I. În anul 2016 au fost raportate Comisiei Europene primele Planuri şi a fost lansată punerea lor în aplicare. Pentru Ciclul II de implementare al Directivei Inundații 2007/60/CE, România a finalizat (în septembrie 2019) Rapoartele de Evaluare Preliminară a Riscului la Inundații (E.P.R.I.) Ciclul II și a raportat zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), iar în 12 octombrie 2022 a raportat hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații pentru Ciclul II (hartile pot fi accesate pe: https://inundatii.ro/portal-harti/ ).

Pentru a veni în sprijinul publicului larg, în cadrul proiectului „Întărirea capacității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor 2 și 3 ale ciclului II al Directivei Inundații 2007/60/CE -SIPOCA 734” (RO-FLOODS) a fost realizat și site-ul www.inundatii.ro , care conține informații, pe înțelesul tuturor, despre inundații și managementul riscului la inundații, în general.

Informații suplimentare:

Proiectul, implementat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în parteneriat cu Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) și cu sprijinul Băncii Mondiale, are ca scop reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 Administrații Bazinale de Apă (+Fluviul Dunărea). Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (PMRI) se realizează în corelare cu cPlanurile de Management al Bazinelor Hidrografice încă de la începutul procesului, conform prevederilor Directivei Cadru Apă.

Valoarea totală a proiectului este de 139.996.000 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă este de 118.548.329,16 lei, iar cofinanțarea eligibilă este de 21.447.670,84 lei.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, obiectiv specific Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.

Contact: Olimpia Negru, manager Proiect SIPOCA 734

e-mail: olimpia.negru@mmediu.ro

„Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020”