Structura rețelei hidrometrice, hidrologice și hidrogeologice naționale

Sistemul național de gospodărire a apelor are ca principală sarcină organizarea şi efectuarea programelor de observaţii şi măsurători prevăzute să se efectueze în cadrul Rețelei Hidrologice și Hidrogeologice Naționale. Complexul de date colectate prin această rețea de observație, constituie baza Fondului Național de Date Hidrologice, a studiilor realizate pentru cunoaşterea resurselor de apă și a prognozelor și analizelor la nivelul bazinului hidrografic.

Rețeaua Hidrologică și Hidrogeologică Națională (parte componentă a rețelei naționale de observații pentru gospodărirea apelor) reprezintă sistemul format din totalitatea unităților teritoriale autonome care desfășoară activități de obținere, colectare și prelucrare a datelor și informațiilor hidrologice, anume toate amplasamentele fixe, secțiunile și punctele de monitorizare cantitativă (prin observații și măsurători) a parametrilor hidrologici și hidrogeologici, precum și toate stațiile hidrologice și serviciile/birourile de prognoză bazinală, hidrologie și hidrogeologie din componența Administrațiilor Bazinale de Apă (ABA).

Baza rețelei hidrologice și hidrogeologice naționale o reprezintă rețeaua hidrometrică națională, adică totalitatea stațiilor hidrometrice (s.h.) amplasate pe râuri, pe lacuri, pe canale/la folosințe, la izvoare, pe interfluvii și versanți (stații pluviometrice, nivometrice, evaporimetrice) și a forajelor de freatic și de adâncime.

Principalul scop al rețelei hidrometrice naționale este de a furniza informațiile hidrologice și hidrogeologice necesare Sistemului Național de Gospodărire a Apelor. În acest context, principalele obiective ale rețelei hidrometrice naționale sunt, pe de o parte, de a asigura veghea hidrologică permanentă, ceea ce presupune monitorizarea continuă a cursurilor de apă și a apelor subterane în stare de calm hidrologic și, cu intensitate mai mare, în stare de alertă (situații de urgență), iar pe de altă parte, de a constitui și completa Fondul Național de Date Hidrologice, Hidrogeologice și de Gospodărire a Apelor. Întocmirea și ținerea la zi a  Fondul Național de Date Hidrologice, Hidrogeologice și de Gospodărire a Apelor se asigură de Administrația Națională „Apele Române”.

În prezent, Fondul Național de Date este constituit astfel încât să satisfacă cerințele în domeniul apelor (cunoașterea resurselor de apă de suprafață și subterane la nivel național, prognoză și avertizări hidrologice, proiectarea construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice, gestionarea resurselor de apă și managementul situațiilor de urgență, implementarea directivelor europene,etc.) și a tuturor domeniilor conexe (conceperea și adaptarea strategiei naționale pentru schimbări climatice, studii de impact asupra mediului, proiectarea construcțiilor/elementelor de infrastructură, ramuri economice consumatoare/utilizatoare de apă etc.). Pentru toate acestea sunt necesare diferite categorii de date și informații hidrologice, care sunt obținute prin:

   – măsurători sistematice efectuate cu diferite frecvențe la stațiile hidrometrice;

   – prelucrarea acestor măsurători prin metodologii unitare la nivel național, până la obținerea unor șiruri de date continue (prelucrare primară – studii hidrometrice anuale și anuare hidrologice) sau a unor date statistice (prelucrare superioară – hidrologie parametrică, relații de sinteză, regionalizări);

   – măsurători sistematice efectuate cu diferite frecvențe ȋn forajele de monitorizare a corpurilor de apă subterană;

   – testarea acviferelor prin efectuarea de pompări experimentale ȋn trepte, ȋn forajele de freatic, cu scopul estimării parametrilor de curgere a apelor subterane freatice.

În ceea ce privește rețeaua hidrometrică de bază, cea mai mare parte dintre stațiile hidrometrice de râu sunt distribuite pe teritoriul țării după criterii geografice și după criteriul reprezentativității, astfel încât, prin cunoașterea regimului hidrologic al râurilor în toate regiunile climatice ale țării și pe toate treptele de relief (munte, deal, câmpie), să se cunoască și cuantifice resursele de apă de suprafață, atât în ani/perioade ploioase (cu ape medii și mari), cât și în ani/perioade secetoase.

În prezent există 941 de stații hidrometrice pe râuri și fluviul Dunărea, la care se adaugă 123 de stații pe lacuri, 156 de stații pluviometrice și 317 platforme nivometrice (cu măsurători clasice), 52 de stații evaporimetrice (de lac și de sol), 752 stații hidrometrice auxiliare (secțiuni „satelit”, cu program de măsurători redus), 318 izvoare monitorizate hidrometric și 2880 foraje hidrogeologice, la care se adaugă stațiile hidrometrice de la folosințe și de pe canale.

Cuantificarea (urmarirea) volumelor de apa captate din sursa subterana, prin foraje, drenuri, izvoare, se realizeaza de catre unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale “Apele Romane” prin programul de Monitorizare cantitativa. Consumul de apa al utilizatorilor externi este centralizat pe tipuri de folosinte (populatie, industrie, agricultura, piscicultura, etc.) la nivelul fiecarei Administratii Bazinale.

  1. EVOLUTIA VOLUMELOR DE APA SUBTERANA CAPTATA IN PERIOADA 1994_2021

Volumele de apă captate şi evacuate pentru folosinţele consumatoare de apă din sursa de suprafata sunt centralizate la nivelul fiecarei Administratii Bazinale prin actualizarea anuala a “Balanţei apei”.

  1. Evolutia cerintelor de apa
  2. Evolutia prelevarilor 2022